Comisia Europeană a anunţat propuneri menite să stopeze defrişările şi să asigure soluri sănătoase

Bruxelles, 18 nov. /MOLDPRES/. Comisia Europeană (CE) a adoptat miercuri trei noi iniţiative care sunt necesare pentru a transpune în practică angajamentele asumate în cadrul Pactului verde european, informează un comunicat al Executivului comunitar, preluat de Agerpres și MOLDPRES.

CE propune noi norme menite să stopeze defrişările de care UE este răspunzătoare, precum şi noi norme menite să faciliteze transferurile de deşeuri în interiorul UE pentru a promova economia circulară şi a combate exporturile de deşeuri ilegale către ţări terţe şi transferul către acestea a provocărilor în materie de deşeuri. Comisia prezintă, de asemenea, o nouă Strategie privind solul care vizează să asigure refacerea, rezilienţa şi protejarea adecvată a tuturor solurilor europene până în 2050.

Astfel, în propunerile de miercuri, Comisia prezintă instrumentele care permit trecerea la economia circulară, protejarea naturii şi ridicarea nivelului standardelor de mediu din Uniunea Europeană şi din întreaga lume.

"Comisia propune un nou regulament menit să stopeze defrişările şi degradarea pădurilor de care UE este răspunzătoare. Numai în perioada 1990 - 2020, lumea a pierdut 420 de milioane de hectare de pădure - o suprafaţă mai mare decât cea a Uniunii Europene. Noile norme propuse ar garanta că produsele pe care cetăţenii UE le cumpără, le utilizează şi le consumă pe piaţa UE nu contribuie la defrişările şi la degradarea pădurilor la nivel mondial. Principalul factor care contribuie la aceste procese este extinderea terenurilor agricole, în scopul producerii unor materii prime (soia, carne de vită, ulei de palmier, lemn, cacao şi cafea) şi a unora dintre produsele derivate ale acestora", se spune în comunicat.

Regulamentul stabileşte norme privind obligaţia de diligenţă pe care trebuie să le respecte întreprinderile care doresc să introducă pe piaţa UE aceste materii prime, în vederea asigurării faptului că pe piaţa UE sunt autorizate numai produsele legale şi care nu contribuie la defrişări. Comisia va utiliza un sistem de evaluare comparativă pentru a analiza ţările şi nivelul lor de risc de defrişări şi de degradare a pădurilor generat de materiile prime care intră sub incidenţa regulamentului.

Comisia va intensifica dialogul cu alte ţări mari consumatoare şi se va implica la nivel multilateral pentru unirea eforturilor, se menţionează în document. Prin promovarea consumului de produse care nu contribuie la defrişări şi prin reducerea impactului UE asupra defrişărilor şi a degradării pădurilor la nivel mondial, se preconizează că noile norme vor reduce emisiile de gaze cu efect de seră şi declinul biodiversităţii. În fine, combaterea defrişărilor şi a degradării pădurilor va avea impacturi pozitive asupra comunităţilor locale, inclusiv asupra celor mai vulnerabile persoane, cum ar fi populaţiile indigene, care depind în mare măsură de ecosistemele forestiere.

În cadrul Regulamentului revizuit privind transferurile de deşeuri, Comisia îşi respectă promisiunea privind realizarea economiei circulare şi reducerea la zero a poluării, propunând norme mai stricte privind exporturile de deşeuri, un sistem mai eficient de circulaţie a deşeurilor ca resursă şi acţiuni hotărâte de combatere a traficului de deşeuri. Exporturile de deşeuri către ţări care nu sunt membre ale OCDE vor fi restricţionate; acestea vor fi autorizate numai dacă ţările terţe doresc să primească anumite deşeuri şi dispun de capacitatea necesară pentru a le gestiona în mod durabil. Transferurile de deşeuri către ţările care sunt membre ale OCDE vor fi monitorizate şi pot fi suspendate dacă generează probleme grave de mediu în ţara de destinaţie. Conform propunerii, toate întreprinderile din UE care exportă deşeuri în afara UE ar trebui să se asigure că instalaţiile care primesc deşeurile lor fac obiectul unui audit independent care să demonstreze că gestionează deşeurile într-un mod care nu dăunează mediului.

În cadrul UE, Comisia propune simplificarea în mod considerabil a procedurilor în vigoare, facilitând reintrarea deşeurilor în economia circulară, fără a reduce nivelul de control necesar. Această propunere contribuie la reducerea dependenţei UE de materiile prime primare şi sprijină inovarea şi decarbonizarea industriei UE în vederea îndeplinirii obiectivelor climatice ale UE. Noile norme aduc, de asemenea, transferurile de deşeuri în era digitală, prin introducerea schimbului electronic de documente.

Regulamentul privind transferurile de deşeuri consolidează şi mai mult acţiunile de combatere a traficului de deşeuri, una dintre cele mai grave forme de infracţiuni împotriva mediului, deoarece transporturile ilegale ar reprezenta până la 30 % din transferurile de deşeuri, cu o valoare anuală de 9,5 miliarde EUR. Îmbunătăţirea eficienţei şi a eficacităţii regimului de asigurare a respectării normelor include instituirea la nivelul UE a unui grup de asigurare a respectării normelor privind transferurile de deşeuri, împuternicirea Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) să sprijine investigaţiile transnaţionale efectuate de statele membre ale UE cu privire la traficul de deşeuri şi instituirea unor norme mai stricte referitoare la sancţiunile administrative.

Comisia prezintă şi o nouă Strategie a UE privind solul, o iniţiativă importantă în cadrul Pactului verde european şi al Strategiei UE în domeniul biodiversităţii pentru 2030 care vizează combaterea crizei climatice şi a celei legate de biodiversitate. Solurile sănătoase constituie baza a 95 % din alimentele pe care le consumăm, găzduiesc peste 25 % din biodiversitatea din întreaga lume şi reprezintă cel mai mare rezervor de carbon terestru de pe planetă. În prezent, 70 % din solurile din UE nu se află într-o stare bună. Strategia stabileşte un cadru care prevede măsuri concrete pentru protecţia, refacerea şi utilizarea durabilă a solurilor şi propune un set de măsuri voluntare şi de măsuri obligatorii din punct de vedere juridic. Această strategie vizează sporirea cantităţii de carbon din sol în terenurile agricole, combaterea deşertificării, refacerea terenurilor şi a solurilor degradate, precum şi asigurarea faptului că, până în 2050, toate ecosistemele solului vor fi sănătoase.

În strategie se afirmă că este necesar ca în UE solul să beneficieze de acelaşi nivel de protecţie ca cel prevăzut pentru apă, mediul marin şi aer. În acest scop se va elabora o nouă propunere de act legislativ privind sănătatea solului, care va fi prezentată până în 2023, în urma unei evaluări a impactului şi a unei ample consultări a părţilor interesate şi a statelor membre. Strategia mobilizează, de asemenea, implicarea societală şi resursele financiare necesare, sprijină schimbul de cunoştinţe şi promovează practicile durabile de gestionare şi monitorizare a solului, sprijinind ambiţia UE privind o acţiune mondială în domeniul solului.

"Pentru a câştiga lupta purtată la nivel mondial împotriva crizei climatice şi a celei legate de biodiversitate, trebuie să ne asumăm responsabilitatea de a acţiona atât pe plan intern, cât şi pe plan extern. Regulamentul nostru privind defrişările răspunde apelurilor cetăţenilor de a reduce la minimum contribuţia europeană la defrişări şi de a promova consumul durabil. Noile noastre norme care reglementează transferurile de deşeuri vor stimula economia circulară şi vor asigura faptul că exporturile de deşeuri nu dăunează mediului sau sănătăţii umane în altă parte a lumii. Iar datorită strategiei noastre privind solul, acesta se va însănătoşi, va fi utilizat în mod durabil şi va beneficia de protecţia juridică de care are nevoie", a declarat vicepreşedintele executiv pentru Pactul verde european, Frans Timmermans.