Franţa şi Italia au semnat un tratat ''istoric'' pentru aprofundarea cooperării bilaterale

Roma, 26 nov. /MOLDPRES/. Franţa şi Italia au semnat vineri, la Roma, un tratat bilateral, considerat de importanţă "istorică", menit să consolideze relaţiile de cooperare dintre cele două ţări puse la încercare în ultimii ani de o criză diplomatică, în timp ce semnarea acestui document intervine pe fondul unei tranziţii în Europa odată cu retragerea Angelei Merkel din prim-planul scenei politice, relatează AFP, citată de Agerpres și MOLDPRES.

Tratatul a fost parafat la Palatul prezidenţial Quirinal de către preşedintele francez Emmanuel Macron şi de şeful guvernului italian, Mario Draghi, în prezenţa preşedintelui italian Sergio Mattarella.

Cei trei înalţi oficiali s-au îmbrăţişat, în timp ce Patrouille de France - unitatea de demonstraţie acrobatică a Forţelor aeriene franceze - şi echivalenta sa italiană Săgeţile tricolore survolau Roma, lăsând pe cer dâre de fum în culorile celor două ţări.

Acest "tratat pentru o cooperare bilaterală întărită", numit Tratatul de la Quirinal, este rarisim în Europa: este doar al doilea tratat semnat de Franţa, după cel de la Elysee, parafat în 1963, cu Germania, completat cu cel de la Aachen în 2019.

Mario Draghi a salutat "un moment istoric în relaţiile dintre cele două ţări ale noastre" în cursul unei conferinţe de presă comune cu Emmanuel Macron, după ceremonia semnării documentului. "Instituţiile pe care avem onoarea să le prezentăm se sprijină pe aceleaşi valori republicane, pe respectarea drepturilor umane şi civile, pe europenism", a adăugat fostul preşedinte al Băncii Centrale Europene.

"De la Stendhal la Umberto Eco, de la Mastroianni la Belmondo, la Claudia Cardinale, noi împărtăşim numeroase amintiri şi referinţe comune", a spus el.

Potrivit lui Emmanuel Macron, tratatul "pecetluieşte o prietenie profundă". "Era aproape o anomalie să nu avem acest Tratat de la Quirinal, pentru că atât de multe lucruri ne unesc, istoriile noastre, culturile noastre, artiştii noştri".

"Ţări fondatoare ale Uniunii, prime semnatare ale tratatelor, apărăm o Europă mai integră, mai democratică, mai suverană", a subliniat preşedintele francez.

Cei doi responsabili şi-au înmulţit referirile la angajamentul lor european, apreciind că apropierea lor întăreşte Uniunea Europeană într-un context dificil pentru blocul comunitar, după Brexit şi într-un moment în care cancelarul german Angela Merkel predă ştafeta la Berlin.

Concret, tratatul prevede aprofundarea cooperării între Paris şi Roma în domenii precum apărarea, diplomaţia, migraţia, economia, cultura, comerţul, cărora li se vor adăuga noi colaborări în sectoarele energetic, tehnologic sau cercetare şi inovare. El instituie de altfel un serviciu civil comun pentru tineri şi prevede invitarea cu regularitate a miniştrilor la consiliile ministeriale respective, după modelul Tratatului de la Aachen.

Acest tratat ar trebui, de asemenea, să determine Parisul şi Roma să caute un teren comun politic înaintea summiturilor europene, la fel cum Franţa îşi coordonează deja principalele măsuri de politică europeană cu Germania, dar preşedintele francez a respins orice competiţie între cele două axe de cooperare.

Franţa şi Italia sunt economiile a doua şi a treia din zona euro după Germania. Împreună, ele reprezintă aproape o treime din cetăţenii UE şi din PIB-ul său.

Foto: EPA