MOLDPRES: Femeia Moldovei, între aspirații, fapte, realitate, tradiţii şi modernizare

Chişinău, 8 mar. /MOLDPRES/. Pe 8 martie, când este sărbătorită Ziua Internaţională a Femeii, în Republica Moldova este oficial zi nelucrătoare. Aceasta face parte din seria de sărbători, caracterizate ca zile de odihnă, cu păstrarea salariului. În anumite perioade, în cei peste 30 de ani de independenţă a ţării, mai multe evenimente au fost modificate sau anulate, ca fiind rămăşiţe ale vremurilor sovietice, nu şi 8 martie. Ziua este sărbătorită pe larg, cu tradiţii, cadouri şi obiceiuri, petreceri atât în familie, cât şi corporative, încetăţenindu-se ideea că martie este nu numai prima lună de primăvară, a Mărţişorului, ci şi a femeilor. 

Mai multe femei decât bărbaţi 

În Republica Moldova, populația feminină predomină în rândul populației cu reședință obișnuită (circa 1,4 milioane de femei (peste 52%) vs. cca 1,2 milioane de bărbați (peste 47%)). În anul trecut, la o sută de femei reveneau în jur de 90 de bărbați. Raportul diferă în funcție de grupuri de vârstă. Populația masculină predomină în grupurile de vârstă 0-14 ani, 15-34 de ani. Diferențele sunt mai accentuate în cazul populației în vârstă de 35-64 de ani și 65 de ani și mai mult.

Potrivit Biroului Naţional de Statistică (BNS), femeile trăiesc, în medie, cu opt ani mai mult decât bărbații. Speranţa de viaţă la naştere în anul 2021 a constituit 73,9 ani pentru femei şi 65,9 ani în cazul bărbaţilor. Acest decalaj este cauzat de nivelul mai înalt al mortalităţii premature a bărbaţilor, în special a celor în vârstă aptă de muncă (16-62 de ani).

De asemenea, femeile se căsătoresc mai tinere (26 de ani) faţă de bărbaţi (29 de ani), fetele predomină în învățământul profesional tehnic postsecundar, iar băieții în cel profesional tehnic secundar şi femeile au un nivel de instruire mai înalt decât al bărbaţilor. În acelaşi timp, rata de ocupare în rândul femeilor este mai mică decât cea a bărbaţilor, femeile lucrează preponderent în sectorul serviciilor, femeile într-o măsură mai mare preferă activităţi salariate şi locuri de muncă formale, femeile câștigă în medie cu 14% mai puțin decât bărbații, or, cele mai mari discrepanțe ale câștigurilor femeilor și bărbaților sunt în activități financiare, informații și comunicații, precum și sănătate și asistență socială. Totodată, femeile sunt mai puțin expuse accidentelor de muncă, iar şomajul afectează într-o măsură mai mare bărbații decât femeile. 

Femeile și bărbații în poziții de luare a deciziilor 

Deşi în ultimii ani, ponderea femeilor în funcţii de răspundere a crescut, totuşi proporţia bărbaților conducători de toate nivelurile este mai mare decât cea a femeilor.

Bunăoară, în noul Parlament, format ca urmare a alegerilor anticipate din 11 iulie 2021, au acces 40 de femei, ceea ce reprezintă 39,6%, un număr record de femei deputate în istoria Legislativului Republicii Moldova, depășind recordul stabilit în 2019 (25,7%).

O reprezentare aproape egală a femeilor o are Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor (13 din 32 de deputați sau 40,63%) și Partidul Acțiune și Solidaritate (25 de femei din 63 de deputați sau 39,68%). Cota femeilor printre deputații Partidului „Șor” este de 33,33% – 2 femei din 6 deputați aleși.

Astfel, Republica Moldova se află printre țările europene care au înregistrat o pondere ridicată a femeilor-membre în Parlament.

R. Moldova a implementat măsuri de stimulare a participării femeilor în alegeri. În 2016 au fost introduse modificări în legislație referitoare la cota minimă de reprezentare de 40% pentru ambele sexe la formarea Guvernului, la constituirea forurilor de conducere ale partidelor politice și în procesul de constituire a listelor electorale pentru alegerile naționale și locale.

Cu toate acestea, femeile sunt implicate în activități aducătoare de venit într-o măsură mai mică decât bărbații, aceștia sunt mai optimiști în aprecierea nivelului de trai al gospodăriei față de femei, însă analiza ratei sărăciei pe sexe nu denotă diferențe semnificative. Alte date arată că femeile depăşesc cota bărbaţilor în totalul pensionarilor, femeile beneficiază de pensii pentru limită de vârstă mai mici decât bărbaţii, mărimea medie a pensiei pentru limită de vârstă atât la bărbați, cât și la femei acoperă valoarea minimului de existenţă pentru pensionari. 

8 Martie fără mama acasă 

O altă problemă este că deficitul locurilor de muncă și veniturile câștigate în propria țară fac ca tot mai multe femei din Republica Moldova să aleagă calea pribegiei, iar mulţi copii cresc cu mame la distanţă.

În rândul ţărilor europene, Moldova este țara cu cel mai înalt nivel de migrare a populației, mai cu seamă a femeilor, în special în scop de muncă.

Potrivit multor moldovence, în străinătate este mult mai ușor de a obține un loc de muncă mai bine plătit, decât acasă.

„Deși statul oferă mai multe beneficii şi înlesniri femeilor, să ai un copil, să-l crești, să-i cumperi rechizite, haine, să-i asiguri alimentația corectă, sănătatea etc. presupune sacrificii din partea mamelor”, susţin, într-o formă sau alta mai multe femei tinere, solicitate de MOLDPRES. 

Susţinere din partea statului 

În pofida problemelor existente, statul întreprinde, cu ajutorul partenerilor de dezvoltare şi din resurse bugetare, mai multe măsuri şi reforme, pentru a îmbunătăţi situaţia femeilor - fie la capitolul asistenţă socială şi medicală, fie în antreprenoriat şi dezvoltarea afacerilor în diferite domenii. Un succes al Guvernului este Programul-pilot ”Femei în afaceri”, susținut financiar din bugetul de stat, inclusiv din asistența tehnică oferită de partenerii de dezvoltare. Lansat în anul 2016, programul s-a dovedit a fi un instrument guvernamental eficient de dezvoltare a antreprenoriatului feminin în Republica Moldova. Astfel, în anul 2022, fiecare al zecelea antreprenor din Moldova a primit suport de la stat prin intermediul Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA), iar volumul finanțării acordate sub formă de granturi, garanții financiare sau subvenții este de circa 720 mln de lei (36 de milioane de euro).

În anul curent, ODA planifică lansarea a patru noi programe care vor susține abilitarea economică a femeilor (Femei în afaceri), afacerile mici (Micii producători), creșterea capacităților de export (Furnizori locali) și dezvoltarea agro-pensiunilor (Turism rural). 

Alături de femeile refugiate din Ucraina 

Chiar din primele zile ale invaziei Federaţiei Ruse în Ucraina, la 24 februarie 2022, Republica Moldova a fost solidară cu refugiaţii din ţara vecină, zeci de mii de femei şi copii au găsit în ţara noastră a doua casă, iar uneori şi familie. În 2023, peste cinci mii de femei refugiate din Ucraina, împreună cu copiii lor, vor fi ajutate să se integreze mai uşor în comunitatea din Moldova. Sprijinul de 2,6 milioane de dolari este oferit din Fondul Femeilor pentru Pace și Asistență Umanitară cu susținerea UN Women. Or, 14 organizații non-guvernamentale din Republica Moldova vor beneficia de subvențiile de 2,6 milioane de dolari americani, pentru a implementa măsuri de răspuns la criza umanitară in folosul refugiaților ucraineni.

Fondul Femeilor pentru Pace și Asistență Umanitară este un instrument de finanțare flexibil și rapid care sprijină intervenții de capacitare a femeilor pentru a preveni conflictele, a răspunde crizelor și situațiilor de urgență și a beneficia de oportunitățile cheie de consolidare a păcii. „În contextul crizei umanitare şi al necesităţilor tot mai mari ale femeilor şi fetelor, atât în ţară, cât şi în regiune, Fondul Femeilor pentru Pace şi Asistență Umanitară a oferit în regim de urgenţă un răspuns regional la criză şi a sprijinit organizaţiile care militează pentru drepturile femeilor din Moldova”, conform Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale.

La fel, Compania Naţională de Asigurări în Medicină a anunțat că, de la 1 martie 2023, refugiaţii ucraineni se vor putea înregistra la un medic de familie din Republica Moldova. 

De la începutul invaziei ruse în Ucraina, peste 660 de mii de refugiați au venit în Moldova. Peste 80 de mii de refugiaţi continuă să se afle pe teritoriul Republicii Moldova.

An de an, sărbătoarea de 8 Martie readuce speranța, optimismul și credința întru bine, frumos, pace și prosperitate. Este un bun prilej nu numai pentru a sărbători, ci şi pentru a scoate în evidenţă multiplele probleme, provocări şi încercări, care stau în faţa femeii moderne pentru a fi fericită.

Cor. MOLDPRES: Lilia Grubîi

Editor: Mihai Jantovan

Fotoreporter: Mihai Vengher