R. Moldova se numără printre țările europene cele mai vulnerabile la schimbările climatice, conform unui studiu

Chişinău, 1 dec. /MOLDPRES/. În 2023 a fost înregistrată cea mai călduroasă lună septembrie din istoria măsurătorilor meteorologice în mai multe țări europene. Republica Moldova nu este o excepție. Conform surselor științifice, Moldova se numără printre țările europene cele mai vulnerabile la schimbările climatice, se spune într-un editorial semnat de Jānis Mažeiks, ambasadorul Uniunii Europene, şi Daniela Gasparikova, reprezentanta rezidentă PNUD în ţara noastră, în contextul Conferinței Națiunilor Unite privind schimbările climatice, desfășurată în perioada 30 noiembrie - 12 decembrie, la Dubai (COP28), transmite MOLDPRES.

În decursul ultimului deceniu, monitorizarea configurațiilor meteorologice a relevat o tendință îngrijorătoare de creștere a temperaturilor și insuficiență a precipitațiilor. Observațiile din toamna anului 2023 confirmă aceste tipare și proiecțiile privind impactul mai intens și distrugător al schimbărilor climatice asupra aspectelor sociale, economice și ecologice, pe termen mediu și lung. Se estimează că sectorul agricol, care este o sursă importantă de venit și hrană pentru populația rurală, să fie în special afectat de acest fenomen, potrivit autorilor.

„Comunitatea globală se pregătește pentru a adopta obiective și responsabilități sporite în combaterea încălzirii globale, precum și pentru a identifica și evalua măsurile climatice deja puse în aplicare. Printre acestea se numără și necesitatea urgentă de a acționa colectiv la nivel mondial pentru a limita creșterea temperaturii și a se adapta la efectele deja existente ale schimbărilor climatice. La COP28, țările urmează să anunțe angajamente mai ambițioase în direcția neutralității climatice și să contribuie astfel la atingerea obiectivului climatic de limitare a încălzirii globale la 1,5°C, stabilit la nivel global, printr-o abordare realizabilă. Investițiile în sustenabilitate trebuie să fie cel puțin triplate anual, până la aproximativ patru trilioane de dolari SUA în următorii șapte ani, pentru a atinge neutralitatea climatică până în anul 2050”, estimează editorialul oficialilor UE şi PNUD.

Conform sursei citate, sunt necesare eforturi mai mari pentru atenuarea și adaptarea la schimbările climatice. La COP28 va fi prezentat Primul Bilanț Global, un inventar al acțiunilor de atenuare a schimbărilor climatice, analizat din perspectiva evoluției în timp, dar și a eficienței acțiunilor climatice implementate până acum. Acest bilanț va identifica lacunele și acțiunile care trebuie realizate  până în anul 2030, dar și ulterior, astfel încât comunitatea globală să soluționeze problema schimbărilor climatice. Republica Moldova ar putea să profite de această oportunitate și să investească în continuare în sectoarele-cheie ale economiei sale, cum ar fi agricultura, infrastructura sau transportul, pentru a o face rezilientă și adaptată la impactul anticipat al schimbărilor climatice, în special susținând cele mai vulnerabile comunități. Realizarea acestui obiectiv va necesita parteneriate investiționale, care să implice instituții din sectorul public și privat, atât din țară, cât și internaționale.

„Succesul eforturilor de asigurare a rezilienței Republicii Moldova la schimbările climatice va depinde de progresul în implementarea reformelor fundamentale pe parcursul său de aderare la UE. În primul rând, ne referim la reformele care țin de supremația legii, pentru a asigura condiții echitabile pentru toți cetățenii și mediul de afaceri în adoptarea acțiunilor climatice. De asemenea, reformele în sectorul justiției sunt esențiale pentru a permite soluționarea eficientă a plângerilor care vizează inclusiv problemele de mediu, precum și avansarea eforturilor pe dimensiunea de combatere a corupției, pentru a evita risipirea resurselor publice financiare, care ar putea fi utilizate pentru o gestionare mai eficientă a impactului schimbărilor climatice. În cele din urmă, acestea vor fi necesare pentru a construi o Moldovă europeană mai incluzivă, verde și prosperă, unde nimeni nu este exclus”, rezumă articolul semnat de Jānis Mažeiks şi Daniela Gasparikova.