REPORTAJ MOLDPRES/ Inaugurarea primului muzeu al pictorului Mihai Grecu în Ucraina: „O ţară în care se deschid muzee pe vreme de război este de neînvins”

Chişinău, 25 mai. /MOLDPRES/. În localitatea Semisotka din Ucraina, care de fapt este un muzeu sătesc în aer liber cu doar două locuitoare de origine moldovence, a fost deschis primul muzeu-galerie, dedicat  pictorului, Artistului Emerit al Ucrainei, Mihai Grecu, născut în satul Faraoani, comunitatea Petripavlivka, raionul Bolgrad, transmite MOLDPRES.

Evenimentul s-a înscris în agenda Conferinței regionale „Hubul Tehnologic Basarabean - Motorul Transformării Digitale înainte de Aderarea la UE a teritoriilor administrative de frontieră din sud-estul Republicii Moldova și regiunea Odesa, Ucraina”, desfășurată în perioada 23-24 mai 2024.

Deschiderea Muzeului pictorului Mihai Grecu constituie un alt record înregistrat la Consiliul naţional al recordurilor din Ucraina pe teritoriul Clusterului Eco-agroturistic „Frumuşica Nova” din comunitatea Borodino, raionul Bolgrad, după ce tot acolo a fost arborat Drapelul Republicii Moldova, înregistrat ca cel mai mare din țara vecină.

Pentru amplasarea muzeului a fost luată o casă din sat, unde au fost vernisate obiecte de epocă și copii ale picturilor artistului.

„Şaisprezece artiști din Ucraina au pictat copii ale lucrărilor lui Mihai Grecu, originalele cărora din epoca sovietică sunt în Galeria Tretiakov din Moscova, care, din păcate, ne sunt acum inaccesibile”, a declarat la ceremonia de inaugurare fondatorul muzeului, organizatorul evenimentului, mecenatul Alexandr Palariev.

Prezentă la eveniment, Valeria Suruceanu, manager al Muzeului de Istorie din Chişinău, a menţionat că în Republica Moldova, deocamdată, nu există un muzeu dedicat lui Mihai Grecu, iar toate lucrările semnate de pictor sunt păstrate de fiicele lui. „Aţi reuşit să faceţi un lucru mare, pentru care meritaţi tot respectul. O ţară în care se deschid muzee pe vreme de război este de neînvins”, a relevat Valeria Suruceanu.

A fost simbolic şi faptul că la deschiderea muzeului panglicile nu au fost tăiate, pentru că erau în culorile Drapelelor Ucrainei și Republicii Moldova, ci au fost ridicate deasupra porţii, în timp ce oamenii intrau. A fost un lucru foarte emoționant, punând astfel un început de tradiție nouă.

La inaugurarea muzeului au participat delegaţii din satele Copceac şi Volintiri din raionul Ştefan Vodă, iar Muzeului istoric din Copceac a venit şi cu o donaţie din lucrări create de meşterii locali. „Este vorba de o cooperare culturală la nivelul relațiilor moldo-ucrainene, înaintea sferei economice și de mediu, care ne va ghida pe un drum comun către Uniunea Europeană, și asta e foarte bine”, a estimat Alexandr Palariev.

Mihai Grecu (n. 22 noiembrie 1916, Faraoani – d. 9 aprilie 1998, Chișinău, Moldova) a fost un pictor român din Basarabia, care a fondat modernismul plastic basarabean și a contribuit la formarea Școlii Naționale de Pictură (alături de Mihai Petric și Valentina Rusu-Ciobanu). A fost considerat un inovator și o „personalitate complexă și extrem de dotată”, care „a revoluționat artele plastice din R. Moldova, dar și din spațiul ex-sovetic”, rămânând în același timp pe terenul fertil al tradiției românești. Considerat un colorist pasionat, căutător de armonii inedite, pictura lui Mihai Grecu prezintă interes și prin inovații tehnologice (colajul, coloranți fluorescenți, efecte „metalice”).

Tablourile sale Ospitalitate, Recruții, Zi de toamnă, Cina în câmp, Moara veche și Fetele din Ceadâr-Lunga au intrat în colecția de aur a picturii moldovenești. Este autorul a unui număr mare de tablouri aflate în importante muzee ale fostei Uniuni Sovietice, printre care și Galeria Tretiakov.

A reușit să păstreze bazele artei românești în creația moldovenească. Avea un temperament solar, era captivat de armoniile între culori, logica fiecărui tablou izvorând din raporturile dintre tonurile calde și reci, dintre formele tulburătoare prin jocurile de umbră și lumină. Creația pictorului Mihai Grecu se distinge prin inovații tehnologice, gen colaj, coloranți florescenți sau pe bază de acril, diferitele tipuri de pitum, pigmenți de „bronz” și „aluminiu”. Experimentele tehnice cu coloranți moderni i-au permis să descopere posibilitățile materialului, finalitatea relației formă-materie.

Format în spațiul cultural românesc, la Academia de Arte Frumoase din București, Mihai Grecu a rămas fidel tradiției românești în pictură. El a fost un model pentru mai multe generații de pictori, atelierul său fiind școală pentru mai mulți artiști basarabeni, precum Andrei Sârbu, Andrei Mudrea, Dumitru Peicev, Iurie Platon și alții.

Corespondent Lilia Grubîi, Ucraina