George Călinescu, evocat în R. Moldova la 125 de ani de la naștere. Biblioteca Națională invită la o expoziție de documente

Chişinău, 19 iun. /MOLDPRES/. Autorul monumentalei lucrare „Istoria literaturii române de la origini până în prezent”, criticul și istoricului literar, academician român George Călinescu este evocat în Republica Moldova cu prilejul împlinirii a 125 de ani de la naștere. Biblioteca Naționlă a Republicii Moldova (BNRM) invită doritorii să viziteze expoziția de documente cu genericul: „Personalitate enciclopedica a culturii și literaturii române - George Călinescu”, transmite MOLDPRES.

Expoziția cuprinde circa 100 de documente din colecțiile BNRM și oglindește creația scriitorului, care este complexă prin numeroase studii, eseuri, biografii și cronici literare, monografii, în volume separate, consacrate lui Mihai Eminescu, Ion Creangă, Nicolae Filimon, Grigore Alexandrescu.

„Scopul expoziției este promovarea și valorificarea operei lui George Călinescu, unuia dintre cei mai importanți critici literari români din toate timpurile”, se arată în comunciatul BNRM.

La expoziție poate fi văzută lucrarea fundamentală „Istoria literaturii române de la origini până în prezent”.În anul apariţiei acestei capodopere, 1941, autorul spunea că a fost publicată în „timpuri de suferinţă naţională, cu scopul de a da oricui încrederea că avem o strălucită literatură, care slujeşte drept cea mai clară hartă a poporului român.”

Călinescu scrie în „Istoria Literaturii Române” și desore poetul basarabean Alexei Mateevici, comparându-l cu Eminescu. „Dacă ar fi trăit, ar fi fost un mare poet. Numai Eminescu a mai ştiut să scoată atâta mireasmă din ritmurile poporane”, scria George Călinescu despre autorul celebrului poem „Limba Noastră ce Română”, care a devenit imnul Republicii Moldova.

Criticul și istoricul literar Tudor Vianu afirma că, „dacă din opera lui Mihai Eminescu ni s-ar fi păstrat numai „Luceafărul”, ar fi fost îndeajuns ca să ne dăm seama de genialitatea poetului. Tot astfel putem spune despre G. Călinescu, a cărui „Istorie a literaturii române…” ar fi suficientă pentru a ne releva dimensiunile unei personalităţi emblematice a culturii naţionale.

„George Călinescu este un spirit creator proteic, cu o inteligenţă vie şi sclipitoare, de o erudiţie copleşitoare, caracterizându-se de asemenea, prin subtilitatea şi rafinamentul observaţiei, printr-o maliţie blândă sau necruţătoare uneori”, astfel îl descrie pe Călinescu poetul român Ion Podosu.

Apariţia monumentalei lucrări a stârnit un viu curent de opinii pro şi contra, fiind salutată elogios de critici ca: E. Lovinescu, Şerban Cioculescu, Pompiliu Constantinescu şi alţii, dar şi de 120 de articole nefavorabile, care, desigur, n-au putut ştirbi din valoarea ei incontestabilă.

Expoziția include și scrieri despre viața și opera literară a lui G. Călinescu, cum ar fi: cartea cunoscutului biograf Ion Bălu „Viața lui George Călinescu”, „Asaltul cetății : Dosarul de securitate al lui G. Călinescu”, de I Oprișan și alte publicații referitoare la activitatea scriitorului.

Aici pot fi văzute romanele și poeziile scrise de G.Călinescu. BNRM propune atenției vizitatorilor cunoscutele romane: „Cartea nunții”, „Trei nuvele”, „Bietul Ioanide”, „Scrinul negru”, „Enigma Otiliei”, opera care este inclusă în programa pentru Bacalaureat.  Aici se vor regăsi poezii, nuvele și piese de teatru, printre care: „Șun, mit mongol sau Calea neturburată”, „Teatru”.

George Călinescu s-a născut la 19 iunie 1899 în București, cu prenumele adevărat în actele de stare civilă „Gheorghe”, a fost fiul lui Gheorghe și Maria Vișan.

În 1908 G. Călinescu s-a înscris la gimnaziul „Gheorghe Șincai.” A urmat Facultatea de Litere și Filosofie din București. În 1923 și-a luat licența în litere cu teza de licență “Umanismul lui Carducci”.

A devenit profesor de limba latină la mai multe licee bucureștene și timișorene, apoi a plecat la Roma pentru o perioadă de doi ani cu o bursă pentru „Școala română din Roma”, instituție de propagandă culturală românească.

A realizat studii fundamentale despre mari scriitori români, iar după anul 1945, Călinescu publică studii și eseuri privind literatura universală

În martie 1965, George Călinescu se stinge, lăsând „o operă fundamentală pentru cultura poporului român” potrivit epitafului literar semnat de Geo Bogza.

Alături de Titu Maiorescu și Eugen Lovinescu, George Călinescu a fost unul dintre cei mai de seamă critici literari. Academician român, istoric literar, publicist și scriitor, Călinescu este și unul dintre cei mai cunoscuți autori canonici din literatura română.