REPORTAJ MOLDPRES // Perspectiva creării Euroregiunii Bugeac prinde contur tot mai clar. „Orice integrare începe de la frontiere”

Localităţile de frontieră din sud-estul Republicii Moldova și regiunea Odesa, Ucraina sunt tot mai determinate să contribuie la consolidarea relaţiilor transfrontaliere, care au la temelie mai mulţi factori comuni - aceleaşi origini, cultură, limbă şi, mai actual, aspiraţii pentru o cale europeană, aleasă de ambele state, situate în nemijlocită vecinătate, cu provocări apropiate.

Cea de-a patra ediţie a Conferinţei regionale, desfăşurată în această săptămână sub egida Hubului Tehnologic Basarabean (BTH), în satul Lesnoe, hromada (comuna) Borodino din regiunea Odesa, a avut o agendă consistentă, concentrată în mod special pe crearea unei noi Euroregiuni, cu denumirea „Bugeac”.  Gazda evenimentului, Ivan Kiusse, şeful administraţiei teritorial-administrative Borodino, a relevat că, din 18 septembrie curent, în urma unei legi ai Radei Supreme (parlamentul) a Ucrainei, redenumirea hromadei Borodino în Bugeac, este mai mult decât o obligaţie onorabilă nu numai să se revină la toponimicul firesc al regiunii, ci şi să fie consfinţit în lucruri importante, vitale, istorice, ce ar fi un prilej de mândrie pentru generaţii.  

„De la începutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, atât în Ucraina, cât şi în Republica Moldova, am înţeles că singura cale corectă este aderarea europeană. Doar în spaţiul european fiecare entitate naţională poate beneficia de drepturi, ordine, regulă, legalitate şi oricine are posibilitate să-şi păstreze identitatea naţională. Acum, că am reuşit să revenim la denumirea ce ne identifică, suntem şi datori să întemeiem ceva ce ar permite creştere, dezvoltare regională, promovare a tradiţiilor şi meseriilor locale, toate extrem de necesare în procesul de preaderare la Uniunea Europeană”, a declarat  Ivan Kiusse.

Scopul conferinței a constat în evaluarea rolului huburilor tehnologice în accelerarea transformării  regiunilor de frontieră, pregătindu-le pentru aderarea la Uniunea Europeană. Forumul a reunit reprezentanţi ai corpului diplomatic, oficialități centrale, locale şi regionale, experți europeni,  lideri locali și reprezentanți ai mediului de afaceri, pentru a discuta și împărtăși bune practici și inovații ce pot impulsiona dezvoltarea socio-economică a acestor zone.

Prezent la eveniment, Victor Micula, ambasador al României în Ucraina, a opinat că orice integrare începe de la frontiere. „Instrumentul cooperării transfrontaliere deja este unul foarte important pentru comunităţile de pe ambele părţi ale frontierei să se cunoască şi să înceapă să colaboreze, să implementeze proiecte finanţate prin fonduri europene nerambursabile, plus contribuţiile naţionale şi locale. Or, acum, când Republica Moldova şi Ucraina au devenit candidate la aderare la Uniunea Europeană, bunele practici europene devin accesibile şi pentru unele regiuni care înainte nu erau eligibile”, a estimat Victor Micula.

La rândul său, ambasadorul Republicii Moldova la Kiev, Valeriu Chiveri, a menţionat poziţia tranşantă a Republicii Moldova faţă de războiul din Ucraina, declanşat de Rusia, asociat cu sânge, crime, victime, abuz la suveranitatea unui stat independent. „În pofida războiului, relaţiile dintre statele noastre au cunoscut un major nivel de afecţiune. Cooperarea noastră trilaterală este într-o etapă calitativă la nivel înalt, precum şi la cel regional în context transfrontalier. Republica Moldova şi Ucraina au un mare avantaj – avem prieteni buni care au experienţa aderării la Uniunea Europeană şi sunt deschişi să împărtăşească această experienţă cu noi. Pentru Republica Moldova avantajul este şi mai mare: vorbim aceeaşi limbă, or, toate directivele europene, datorită României, sunt deja întocmite în limba noastră. Rămâne doar să le implementăm. Procesul de integrare europeană este unul practic, ceea ce ne permite ca prin exerciţii comune să-l realizăm”, a subliniat Valeriu Chiveri.

„E ceva ce ne uneşte pe toţi, cum şi a fost indicat în materialele acestui forum, „Împreună în familia europeană”, care se combină cu sloganul Uniunii Europene „Uniţi prin diversitate”. Adică, eşti de unde eşti, dar nu-ţi pierzi identitatea. Eşti tot moldovean, vei vorbi aceeaşi limbă, care însă va fi înţeleasă încă de 27 de state. Apreciez foarte mult ceea ce faceţi aici, pentru că uniţi sunteţi mai puternici. Cea mai frumoasă politică europeană este de care aţi beneficiat deja, este cea de vecinătate. Îţi este bine dacă şi vecinului îi este bine, or, cred că este cel mai bun lucru ce poate fi – valoarea umanităţii în esenţă”, a explicat Monica Dinu, consultant pentru fonduri europene din România.

În acelaşi timp, unul din cofondatorii Hubului Tehnologic Basarabean din partea Republicii Moldova, Eugen Hristev, afirmă că proiectul deja îşi justifică şi argumentează existenţa, prin anumite rezultate palpabile. „Prezenţa ambasadorilor Republicii Moldova şi României în Ucraina la acest eveniment demonstrează faptul că această iniţiativă prinde un contur foarte clar în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Este deja foarte certă crearea Euroregiunii Bugeac, la baza căreia stau trei piloni: implicarea sectorului privat, ceea ce este optimist pentru că am văzut aici mulţi reprezentanţi ai mediului de afaceri; cooperarea cu autorităţile publice locale, prezenţa masivă a cărora la acest forum vorbeşte despre tot; implicarea instituţiilor universitare, ştiinţifice şi de cercetare care şi-au arătat deschiderea să contribuie pe segmentul lor de activitate la dezvoltarea cât mai bună a acestei euroregiuni”, declară Eugen Hristev.

Dmitri Petrenko, alt responsabil al Hubului Tehnologic Basarabean din partea Republicii Moldova, spune că a reuşit să adune mai mulţi primari ai localităţilor din zona transfrontalieră sud-est a Republicii Moldova, situată la hotar cu Ucraina. „Proiectele noastre poate nu sunt, deocamdată, de anvergură, spre care de fapt tindem. Dar, ştim că începând de la puţin, cu paşi mici, putem atinge rezultate incredibile. Din moment ce fiecare primar din această zonă va înţelege priorităţile şi beneficiile localității pe care o conduce, în contextul valorificării fondurilor europene, atunci am avea niște succese de faimă. Pentru moment, avem mai multe exemple fericite care arată că planurile noastre nu sunt utopice, ci sunt viabile şi au dreptul la viaţă”, punctează Dmitri Petrenko.

Clusterul de agrement agroturistic Frumuşica-Nova este o parte a Hubului Tehnologic Basarabean care demonstrează că regiunea poate deveni prosperă, dacă pe lângă interes de afaceri mai există şi pasiune pentru  acest tărâm. „Valorile, tradițiile și obiceiurile locale influențează modul în care noile idei şi tehnologii sunt adoptate și integrate în viața comunității. Prin păstrarea și promovarea identității culturale, transformarea multidimensională poate deveni un proces incluziv și sustenabil, care respectă diversitatea și specificitatea fiecărei regiuni. Cultura stimulează creativitatea și inovația, elemente cheie pentru dezvoltarea tehnologică și economică. Astfel, implicarea activă a comunităților culturale și valorificarea patrimoniului cultural local sunt fundamentale pentru succesul acestei regiuni”, susţine Alexandr Palariev, întemeietorul şi directorul clusterului.

Prezenţi la eveniment, reprezentanţi ai primăriilor satelor de la frontiera sud-est din ţara noastră, din raioanele Ştefan Vodă şi Căuşeni, APL-urilor ucrainene, reprezentanţi ai mediului ştiinţific, precum şi celui de afaceri, din ambele ţări, au examinat posibilităţile şi beneficiile unui nou proiect ce prevede constituirea Euroregiunii Bugeac, cu o ulterioară consolidare, dezvoltare şi extindere inclusiv a Grupurilor de Acţiune Locală (GAL) din reţeaua LEADER, formate în regiune.

„Eu deja sunt un produs al acestei comuniuni transfrontaliere. Taică-meu e de pe aceste meleaguri din partea Ucrainei, iar mama e din Căuşeni, din Republica Moldova. Hotarul e făcut de om, or, relaţiile interumane, mai ales cele care vin în binele omului, chiar sunt în stare să depăşească orice fel de provocare şi să treacă orice hotar. Satul Zaim are cu ce veni în acest program, are ce propune şi poate deveni o piesă importantă într-un proiect transfrontalier de proporţii”, a declarat pentru MOLDPRES Igor Petracov, primarul satului Zaim, raionul Căuşeni.

Hubul Tehnologic Basarabean se poziţionează  ca un motor al transformării  înainte de aderarea teritoriilor administrative de frontieră din sud-estul Republicii Moldova și regiunea Odesa, Ucraina, organizat de autorităţile din Ucraina, Republica Moldova, Clusterul de agrement agroturistic Frumuşica-Nova, compania ESRI ArcGIS, cu sprijinul partenerilor, naţionali şi internaţionali.

În luna mai curent, mai multe primării din ţara noastră au participat la cea de-a treia conferință regională a Hubului Tehnologic Basarabean, dedicat transformării digitale înainte de aderarea la UE a teritoriilor administrative de frontieră din sud-estul Republicii Moldova și regiunea Odesa, Ucraina. Evenimentul a avut loc pe teritoriul Pensiunii Eco-agroturistice „Frumuşica Nova” din comunitatea Borodino, raionul Bolgrad.

Bugeacul (în ucraineană, rusă și bulgară Буджак, transliterat: Budjak, în turcă și găgăuză Bucak, în germană Budschak) este parte din Basarabia istorică, o regiune de stepă a fostului voievodat al Moldovei, azi situată la sud de Republica Moldova, între hotarul acestui stat, Dunăre și Marea Neagră, în componența Ucrainei de azi.

În 1812, când Imperiul Rus a anexat partea de răsărit a Principatului Moldovei, între Prut și Nistru, autoritățile imperiale au extins numele de Basarabia asupra întregului teritoriul anexat, folosind pentru „Basarabia istorică” denumirea turcească de Bugeac. Regatul României a menținut aceste denumiri între 1918 și 1940. În 1940, regiunea a fost atribuită RSS Ucrainene în detrimentul RSSM în cadrul Uniunii Sovietice, în urma Pactului Ribbentrop-Molotov.

Corespondent: Lilia Grubîi