Ion Ștefanovici, președintele Centrului de Analiză și Planificare a Dezvoltării Regionale din România: “R. Moldova şi Ucraina vor putea să funcţioneze aşa cum o face toată Europa – pe regiuni”

Republica Moldova şi Ucraina au statut de ţări candidate la aderarea la Uniunea Europeană, iar mai departe vor avea şi un statut mai special şi vor putea să funcţioneze aşa cum o face toată Europa – pe regiuni. Ion Ștefanovici, președintele Centrului de Analiză și Planificare a Dezvoltării Regionale din România, susţine că proiectele transfrontaliere şi regionale româno-moldo-ucrainene au un mare potential „pentru că războiul odată şi odată se va încheia”. Într-un interviu oferit în exclusivitate pentru Agenția MOLDPRES, Ion Ştefanovici  a împărtășit viziunile sale asupra procesului de dezvoltare regională. 

MOLDPRES: Ce impact va avea crearea unei noi Euroregiuni „Bugeac”, cu participarea Republicii Moldova şi Ucrainei, în contextul procesului de preaderare a acestor state la Uniunea Europeană?

Ion Ştefanovici: Republica Moldova şi Ucraina au statut de ţări candidate la aderarea la Uniunea Europeană, iar mai departe vor avea şi un statut mai special şi vor putea să funcţioneze aşa cum o face toată Europa – pe regiuni. Astfel, cinci localităţi din Moldova şi cinci din Ucraina vor forma o euroregiune, numită Bugeac. Bazată pe istorie, cultură, aşezare geografică, limbă şi tradiţii. Să nu uităm totuşi că Ucraina e o ţară în război, însă ambiţiile ei pentru normalitate sunt foarte mari şi binevenite. Formarea unei noi euroregiuni va avea o însemnătate foarte mare. Regiunea este situată în apropiere de Marea Neagră, ceea ce este foarte important în aspect geografic, economic, pentru că războiul odată şi odată se va încheia.

Este o euroregiune cu un foarte mare potenţial, care va fi analizat la Chişinău, va fi analizat la Bucureşti,  la Kiev. Pentru că atât partea ucraineană implicată în acest proiect, cât şi partea moldoveană, deja au pus problema unor schimburi de experienţă şi constituiri de parteneriate. Pentru că este nevoie de parteneri din Uniunea Europeană, cum ar fi România, deoarece realităţile din estul Europei sunt semnificativ diferite de nord-vestul Europei.  Este vorba de afinităţile culturale, de geografie, fiind în proximitate şi de preocupările de aceleaşi probleme şi evoluţii. Daţi-mi voie să explic: într-un fel se pretează Austria la problema ucraineană, nu ca o etichetă, ci ca o situaţie de fapt, şi altfel se pretează Polonia, Ţările Baltice, România la aceeaşi situaţie. Adică suntem îngrijoraţi, ne dorim o soluţionare rapidă, nu vrem o escaladare, nu privim pasivi. Dacă e un incendiu – intervii altfel dacă acesta e la cap, în proximitatea ta - stingi focul, deoarece e clar, dacă se extinde, nu te depăşeşte, ajunge la tine.

MOLDPRES: Cum apreciaţi procesele de dezvoltare regională în Republica Moldova?

Ion Ştefanovici: Când am organizat în luna iulie Forumul Economic Regional Moldova, la Vatra Dornei, în România, am insistat la Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale de la Chişinău, să ne ofere delegaţii şi posibilităţi de participare pentru toate cele cinci Agenţii de Dezvoltare Regională (ADR) din Republica Moldova. Trei, care sunt foarte consolidate, mai cu seamă ADR Nord şi Centru, care sunt foarte extinse, ADR Sud, precum şi ADR Găgăuzia, care e mai la început, şi ADR Chişinău, care a trecut prin nişte chinuri ale facerii.

Forumul Economic Regional Moldova  a creat condițiile necesare conlucrării în vederea dezvoltării strategice a Regiunii Extinse a MOLDOVEI, pe baza pregătirii până în 2030 a unei Platforme Comune de Colaborare, construită între mediul institutional și cel privat de pe ambele maluri ale Prutului cu o implicare unitară, proportionată și egală a administrației publice, mediului privat, mediului institutional din educație și sănătate, respectiv al societății civile din întreaga Moldovă de la munții din Vatra Dornei până la Cetatea Soroca de pe râul Nistru, avându-i desigur în vedere și pe frații nostri din Ucraina.

Acest eveniment economic  a fost orientat către țările Europei de Sud-Est, având la baza platforma de cooperare România – Republica Moldova. Suntem conștienți de importanța colaborării strategice și suntem încântați să dezvoltăm o asociere puternică pentru realizarea acestui eveniment de o importanță majoră pentru întreaga Regiune a Moldovei.

MOLDPRES: Ce puteţi spune despre subiectul fondurilor europene pentru Republica Moldova?

Ion Ştefanovici: Republica Moldova se află într-un moment crucial al dezvoltării sale economice și sociale, având acces la fonduri europene, menite să sprijine proiecte de infrastructură, mediu și dezvoltare regională. În concluzie, implementarea fondurilor europene în Republica Moldova reprezintă nu doar o oportunitate crucială pentru dezvoltare, dar și un test al capacității țării de a gestiona eficient resursele și de a genera impact pozitiv în comunitățile locale. Prin abordarea unor strategii coerente, simplificarea procedurilor administrative și consolidarea capacității administrative, Moldova poate transforma promisiunile în rezultate concrete și durabile pentru beneficiul cetățenilor săi.

Aceste eforturi vor juca un rol vital în consolidarea parcursului european al Moldovei și în creșterea bunăstării generale a populației, reflectând angajamentul continuu al țării pentru integrarea europeană și dezvoltarea sustenabilă.

MOLDPRES: Cetățenii R. Moldova sunt chemați să participe pe 20 octombrie la un referendum, privind integrarea europeană a R. Moldova. Care sunt argumentele Dvs. pentru a explica  cetățenilor R. Moldova că integrarea în UE este cea mai potrivită alegere pentru viitorul statului nostru?

Ion Ştefanovici: Răspunsul vine în contextul discuţiei noastre. E doar firesc şi normal, ca acest răspuns să vină din raţiunea şi sufletul fiecăruia. Eu, dacă aş avea cetăţenia Republicii Moldova, poate în viitor şi se va întâmpla acest lucru, n-aş avea nici un fel de dubiu. N-aş avea nicio îndoială cu privire la ce-mi doresc pentru familia mea, pentru societatea mea, comunitatea mea, pentru ţara mea. Nici un dubiu. Republica Moldova are exemple de comparaţii cu ce a mai fost. Nu cred că trebuie indus un răspuns. Nu trebuie decât o analiză comparată. Unde am fost, unde suntem şi unde ne dorim să ajungem. E ca în viaţă, ca într-o familie. E o decizie pe baza a ceea ce deja ţi s-a întâmplat. Dacă vrei să repeţi anumite greşeli, repetă-le, dar aşteaptă-te la aceleaşi rezultate.

Domnule Ştefanovici, vă mulţumesc pentru interviu!

Autor: Lilia Grubîi