Dezbateri electorale // Candidata Natalia Morari și-a prezentat prioritățile din programul său electoral

Chişinău, 18 oct. /MOLDPRES/. Postul public de televiziune Moldova 1 a încheiat runda dezbaterilor electorale pentru alegerile prezidențiale din 20 octombrie. Joi, 17 octombrie, în platoul dezbaterilor au fost invitați ultimii doi candidați înregistrați de Comisia Electorală Centrală - Tudor Ulianovschi și Natalia Morari, informează MOLDPRES. 

Dezbaterile s-au desfășurat cu un singur candidat - Natalia Morari, pe motiv că Tudor Ulianovschi, nu a reușit să ajungă în studio-ul emisiunii, a anunțat moderatorul Radu Osipov. Candidata independentă Natalia Morari și-a prezentat viziunea și prioritățile programului său electoral. 

Natalia Morari, candidat independent: „Stimați concetățeni, stimați prieteni, eu sunt Natalia Morari, am 40 de ani și candidez pentru funcția de președinte. Candidez pentru că la fel ca și foarte mulți dintre dumneavoastră, mulți ani la rând, am optat pentru schimbările democratice din Republica Moldova și acum patru ani, la fel ca și mulți dintre dumneavoastră, am sperat că aceste schimbări au venit. Doar că ne-am ales cu cea mai mare dezamăgire. În patru ani, țara noastră a sărăcit și mai tare. Avem o povară dublă, (...) datorie publică pe umerii noștri, pe care o vom plăti fiecare dintre dumneavoastră, inclusiv eu. 230 de mii de oameni au plecat, afacerile s-au închis și nu de la viață bună. Eu vin în această campanie ca să vă propun să ne debarasăm de această gândire de sclavi, care mereu așteaptă să vină un stăpân să aibă grijă de noi. Nimeni nu va avea grijă de noi. Haideți să ne creștem economia ca să devenim parteneri egali pentru partenerii noștri externi”.

Radu Osipov, moderator, Moldova 1: Două atribuții importante - politica externă și apărarea, dacă veți fi aleasă în această funcție, pe cine veți considera parteneri strategici și cine reprezintă amenințări pentru Republica Moldova?

Natalia Morari, candidat independent: „Principalul partener strategic al meu, în calitate de președinte, va fi poporul Republicii Moldova. faptul că nouă acum prin majoritatea televiziunilor ni se propune o singură agendă, care convine guvernanților, să vorbim despre pericole externe să vorbim despre războaie hibride, asta este o imitare a democrației, pentru că adevăratele probleme sunt evitate de majoritatea presei din Republica Moldova. Adevăratele probleme, eu merg în teritoriu, practic în toate raioanele am ajuns, discut cu oamenii. Să știți că eu nu aud de la ei despre războaie hibride, pericol din extern. Eu aud de la ei despre salarii mizere. (...) Problema majoră este că 230 de mii de oameni au plecat dințară, majoritatea din care sunt cu vârste cuprinse între 18 și 45 de ani. Aceștia sunt oameni tineri, familii tinere, care pleacă în alte țări și cresc economiile altor țări. Nu înțeleg de ce noi trebuie să vorbim despre alte subiecte, dar nu despre aceasta. Despre faptul că la noi se închid afaceri, pleacă pe piața românească. De la noi pleacă investitori străini nu pentru că este război în țara vecină”. 

Radu Osipov, moderator, Moldova 1: Este sau nu este în interesul Republicii Moldova ca Ucraina să învingă în acest război?

Natalia Morari, candidat independent: „Eu vreau să mă gândesc la interesul național al Republicii Moldova, dar nu al țărilor vecine. Tare sper ca războiul din Ucraina să se termine cât de repede posibil, numai că eu mă gândesc la viitorul țării mele. Eu nu înțeleg de ce eu în calitate de președinte trebuie să mă gândesc la alții, când oamenii noștri sărăcesc. Principalul pericol pentru Republica Moldova rămâne sărăcia, pentru care oamenii fug din țară. Oamenii nu își leagă viitorul de țara noastră, dar noi vorbim despre pericole externe. Eu nu neg că există și pericole externe, doar atât timp cât noi suntem un stat slab, subdezvoltat, cu o economie slabă, săraci fiind și fiind permanent dependenți de factori străini ca să supraviețuim, nici nu putem vorbi despre cele mai mari pericole. Acesta este cel mai mare pericol”.

Pe 20 octombrie, în Republica Moldova vor avea loc alegeri prezidențiale și un referendum constituțional privind aderarea la Uniunea Europeană. În cursa pentru Președinție s-au înscris 11 concurenți electorali.