Alegătorii din doar câteva state-cheie vor decide rezultatul scrutinului prezidenţial din SUA

Washington, 30 oct. /MOLDPRES/. Câştigătorul alegerilor prezidenţiale din SUA din 5 noiembrie va guverna o naţiune de peste 330 de milioane de oameni, dar este aproape sigur că scrutinul va fi decis de doar câteva zeci de mii de alegători - o mică parte a populaţiei - din doar câteva state, transmite AGERPRES, preluat de MOLDPRES.

Şi asta pentru că în şapte din cele 50 de state se duce o adevărată competiţie în acest an, restul fiind în mod confortabil democrate sau republicane, potrivit sondajelor de opinie. Dintre cele şapte state indecise, aşa-numitele state "swing", Pennsylvania, cel mai populat, se evidenţiază drept statul cel mai probabil să decidă cine dintre democrata Kamala Harris sau republicanul Donald Trump va deveni următorul preşedinte al SUA.

Strategiile candidaţilor reflectă această realitate, marea majoritate a cheltuielilor publicitare şi a evenimentelor de campanie fiind de altfel îndreptate către aceste şapte state care oscilează între cele două mari partide politice.

Spre deosebire de alegerile pentru alţi candidaţi federali şi pentru funcţii la nivel de stat, scrutinul prezidenţial nu se bazează exclusiv pe votul popular. În schimb, preşedintele şi vicepreşedinte Statelor Unite ale Americii sunt aleşi în mod oficial în cadrul unui sistem cunoscut sub numele de Colegiu Electoral, un ansamblu de electori desemnaţi de fiecare din cele 50 de state componente ale Uniunii, la care se adaugă trei electori pentru districtul federal Washington D.C.

Un candidat trebuie să câştige majoritatea celor 538 de electori, adică 270, ceea ce este posibil chiar şi atunci când pierde votul naţional, aşa cum s-a întâmplat în cazul lui Trump când a câştigat Casa Albă în 2016.

În cazul unei egalităţi de 269 la 269, Camera Reprezentanţilor alege câştigătorul, delegaţia fiecărui stat având la dispoziţie un singur vot - un scenariu despre care analiştii spun că l-ar favoriza probabil pe fostul preşedinte Trump.

Dacă fiecare stat, în afară de statele-cheie, votează aşa cum este de aşteptat, vicepreşedinta Harris ar primi 226 de voturi electorale, iar Trump va avea 219, rămânând în joc restul de 93 de voturi.

Există şapte state care ar putea vota fie pentru Harris, fie pentru Trump la 5 noiembrie: Michigan, Pennsylvania, Wisconsin, Arizona, Georgia, Nevada şi Carolina de Nord.

Michigan, Pennsylvania şi Wisconsin au constituit "un zid albastru" pentru candidaţii democraţi timp de o generaţie. Dar, în 2016, Trump a câştigat la mustaţă în toate cele trei state, ceea ce i-a asigurat victoria asupra democratei Hillary Clinton.

Patru ani mai târziu, Joe Biden a câştigat preşedinţia după ce a revendicat Michigan, Wisconsin şi Pennsylvania pentru democraţi, obţinând totodată victorii surprinzătoare în Georgia şi Arizona, două state care, istoric vorbind, votau cu republicanii.

Începând cu 16 octombrie, conform unui instrument de urmărire a sondajelor publice al The New York Times, în toate cele şapte state indecise cei doi candidaţi se aflau practic la egalitate. Trump a beneficiat de un avantaj redus, de două puncte procentuale, în Arizona; în celelalte şase state indecise, distanţa dintre Harris şi Trump se încadra în medie în marja unui punct procentual, potrivit instrumentului folosit de The New York Times.

Competiţia pare chiar mai strânsă decât în timpul scrutinului prezidenţial din 2020. În acel an, un transfer de doar 43.000 de voturi în trei state - adică mai puţin de o treime dintr-un punct procentual din toţi alegătorii la nivel naţional - de la Biden la Trump ar fi fost suficient pentru ca Trump să câştige un al doilea mandat la Casa Albă.