TOP zece evenimente economice ale anului 2014 în viziunea Agenţiei Informaţionale de Stat MOLDPRES

Chişinău, 19 dec. /MOLDPRES/. Anul 2014 a fost marcat de mai multe evenimente importante pentru Republica Moldova, precum  ratificarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană şi respectiv a Acordului de Liber Schimb, deschiderea tot mai mare a pieţei europene pentru produsele moldoveneşti. Cu adevărat surprinzătoare a fost creşterea economiei cu 4,7 la sută, în nouă luni, după un avans record de 8,9 la sută în anul precedent. Agricultura a uimit din nou, cu o creştere la care nu se aşteptau nici cei mai optimişti experţi după saltul din 2013. A fost dată în folosinţă conducta de gaze Ungheni-Iaşi, iar pe sfîrşit de an s-a discutat despre studiul de fezabilitate a conductei Ungheni-Chişinău. Pe de altă parte, 2014 a fost un zbuciumat an financiar şi economic. Federaţia Rusă a introdus embargou la importul mai multor produse agricole, ca urmare exporturile pe piaţa rusă au căzut dramatic. Leul s-a depreciat semnificativ în raport cu dolarul şi euro, pe sfîrşit de an cursul de schimb a atins maxime istorice. Mai multe scandaluri din sistemul bancar trădează probleme în administrarea corporativă a instituţiilor financiare. Moldova rămîne una din cele mai sărace ţări din Europa, dar veniturile au crescut, iar rata şomajului a coborît la unul din cele mai joase niveluri.

I. Ratificarea Acordului de Asociere între Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Parlamentul a ratificat la 2 iulie Acordul de Asociere cu UE, inclusiv Acordul de Liber Schimb ca parte a acestuia. Pentru au votat 59 de deputați. Opoziţia comunistă a părăsit sala de ședințe, înainte ca proiectul să fie supus votului. Socialiștii au votat împotrivă. „Asocierea politică și economică cu Uniunea Europeană este cel mai important obiectiv pe care Republica Moldova l-a avut în ultimii ani”, a declarat preşedintele Nicolae Timofti. „Vom munci în continuare asiduu. Doar astfel vom lăsa îndărăt stagnarea, vom scăpa de corupţie şi vom cunoaște o dezvoltare cum nu am mai avut în ultimele două decenii”, a spus premierul Iurie Leancă. Potrivit lui, “obținerea calității de membru cu drepturi depline al UE este punctul final al parcursului european al Moldovei”. ”Proiectul european nu aparține unui partid anume sau unui politician. El aparține moldovenilor, inclusiv celor care votează partidele din opoziție”, a subliniat șeful Legislativului, Igor Corman. Acordul a fost ratificat deja de 11 ţări, inclusiv de Parlamentul European.

Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător între Republica Moldova şi Uniunea Europeană a intrat în vigoare provizoriu de la 1 septembrie, cu o lună mai devreme decît se preconiza la semnarea acestuia. Producătorii moldoveni pot livra pe piaţa UE 80 de mii de tone de mere şi cîte 20 de mii de tone de prune şi struguri, pentru care nu va fi aplicat preţul indicativ la vamă.

II. Embargoul impus de Rusia. În scurt timp după parafarea Acordului de Asociere cu UE Republica Moldova a trebuit să facă faţă mai multor presiuni, atît externe, cît şi interne. Prima dificultate majoră a fost şi este legată de presiunea din partea Rusiei. Moscova a interzis, de la 21 iulie, importul de fructe, legume şi conserve din Republica Moldova. Dacă toată producţia va fi interzisă, pierderile suportate de producătorii moldoveni se vor ridica la 150 de milioane de dolari SUA, a declarat Vasile Bumacov, ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare.

De la 1 septembrie a intrat în vigoare decretul premierului rus, Dmitri Medvedev privind aplicarea taxelor vamale la importul mai multor produse din Republica Moldova, ca răspuns la parafarea de către Parlament a Acordului de Asociere cu UE. Este vorba de 19 categorii de mărfuri, printre care carnea, vinurile, cerealele, zahărul, fructele și mobila. Pe fondalul acestor relaţii economice tensionante, dacă luăm în considerare şi embargoul la importul de vinuri introdus în septembrie 2013, exporturile moldoveneşti pe piaţa rusă s-au redus cu aproape 30 la sută, în zece luni ale anului. Rusia a cedat prima poziţie României în topul partenerilor comerciali ai Republicii Moldova, după ce a deţinut-o mai bine de 20 de ani. Experţii însă sînt de părere că nu ar trebui dramatizată situaţia avînd în vedere faptul că „expunerea Republicii Moldova la exportul în Federația Rusă este supraapreciată”.

III. Ratele oficiale de schimb ating maxime istorice. La 18 noiembrie leul moldovenesc a trecut peste un nou prag psihologic, 15 lei pentru un dolar SUA, ca ulterior să atingă noi maxime istorice. Experţii financiari nu exclud că spre sfîrşitul anului cursul ar putea ajunge la 16,0 lei pentru un dolar. Deprecierea leului moldovenesc este condiționată de mai mulți factori externi şi interni, explică BNM. Este vorba, în primul rând, de aprecierea dolarului SUA faţa de euro pe pieţele financiare internaţionale, factorul sezonier legat de un consum mai mare de hidrocarburi, care, de regulă, duce la o cerere sporită de valută din partea agenților economici. Totodată, gradul de acoperire a cererii de valută parvenite de la persoanele juridice cu oferta netă de valută parvenită de la persoane fizice este net inferior comparativ cu perioadele anterioare. Orice șoc de pe piața externă, dar mai ales ce vin de la partenerii comerciali principali, Ucraina şi Federaţia Rusă, se răsfrînge imediat asupra pieței valutare interne. Căderea rublei şi hrivnei a afectat direct piața valutară. „Avem o depreciere semnificativă a leului față de dolar de la începutul anului. Acest lucru reprezintă o ajustare macroeconomică automată a economiei la conjunctura regională”, afirmă guvernatorul BNM, Dorin Drăguțanu. Un mare rol îl joacă efectul psihologic creat de situația geopolitică din regiune.

Deşi leul continuă să se deprecieze, la mijlocul lunii decembrie, BNM pretinde că situația pe piața valutară este normală şi că intervine prin vînzarea de valută către băncile licențiate pentru a le asigura cu lichidități. Numai în prima jumătate a lunii decembrie BNM a vîndut băncilor licențiate suma de 115 milioane de dolari SUA. Rezervele valutare „sînt suficiente pentru a absorbi șocurile externe”. Unii experţi însă sînt de părere că piaţa a devenit mai agitată după ce guvernatorul BNM a declarat că nu există temeiuri de a menţine artificial cursul leului moldovenesc şi că nu va interveni pentru a potoli ceea ce se întîmplă în Rusia sau Ucraina.

IV. Creşterea economică peste aşteptări. Creşterea economică în termeni anuali s-a cifrat la 4,7 la sută, la nouă luni, după ascensiunea surprinzătoare a PIB din trimestrul al treilea, susţinută în special de agricultură şi servicii. În aceste condiţii, creşterea economică pe întregul an ar putea să fie în apropierea nivelului de 3,5-4.0 la sută. Economia a făcut în trimestrul al treilea un salt de 5,9 la sută faţă de perioada similară a anului precedent, potrivit datelor anunţate de Biroul Naţional de Statistică, ascensiune care a depăşit cele mai optimiste estimări ale analiştilor şi ale autorităţilor. Cei mai mulţi analişti se aşteptau la o creştere anuală de 2 la sută, iar Ministerul Economiei şi-a menţinut prognoza la nivel de 3,5 la sută.

Produsul Intern Brut a urcat în nouă luni la 81,7 miliarde de lei. Valoarea adăugată brută produsă în agricultură a fost cu 8,2 la sută peste nivelul din perioada similară a anului precedent şi a influenţat creşterea PIB cu 5,6 la sută. Potrivit BNS, valoarea adăugată brută produsă în sectorul de servicii s-a majorat cu 4,8 la sută, în construcţii a crescut cu 11,4 la sută, urmată de comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, 6,2 la sută, transporturi şi comunicaţii cu 4,5 la sută.

V. Gazoductul Iași-Ungheni a fost lansat oficial la 27 august, de Ziua Republicii. De la 1 septembrie gazul românesc va trece Prutul, inițial într-o primă cantitate ce va asigura o sursă de alternativă, s-a anunţat atunci, însă livrările de gaze nu au fost începute nici pînă la sfîrşitul anului. Oficialităţile au explicat că urmează să mai fie făcute lucrări şi testări tehnice. Costul total al proiectului este de 26 de milioane de euro, dintre care șapte milioane reprezintă un grant din partea Uniunii Europene. Gazoductul, cu lungimea totală de 43,2 kilometri, are o capacitate de 1,5 miliarde de metri cubi de gaze, dintre care, iniţial, din România va fi livrat un volum de pînă la 50 milioane de metri cubi pe an. La începutul lunii decembrie într-o şedinţă la Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică a fost discutat studiul de pre-fezabilitate a conductei Ungheni-Chişinău. Costul construcției gazoductului Ungheni - Chișinău este estimat la 70 milioane de euro. BERD va finanţa elaborarea studiului de fezabilitate, iar consultanţa va fi oferită de compania Fichtener din Germania.

VI. Acordul de prelungire a contractului de livrare a gazelor a fost semnat, pentru prima dată în ultimii trei ani, la începutul lunii noiembrie, dar nu în ultimele zile ale anului. Contractul a fost prelungit pînă la 31 decembrie 2015. Din anul viitor, Republica Moldova va plăti pentru gazele ruseşti cu aproape 42 de dolari mai puţin pentru mia de metri cubi, circa 332 de dolari pentru o mie de metri cubi. Moldovagaz a precizat că potrivit condițiilor contractului, în anul următor pentru consumatorii din Republica Moldova va fi aplicată formula europeană de calcul a preţului gazelor naturale. În calcul va fi luat preţul mediu al gazelor realizate de Gazprom în ţările Europei occidentale și valorile bursiere a produselor din petrol - gazoil şi păcură, care sînt în scădere.

VII. Atacurile raider corporative, lipsa de transparenţă în acţionariat, activitate şi management, deteriorarea situaţiei la unele bănci a developat vulnerabilităţile sectorului bancar din Moldova. Preluarea de către stat a controlului asupra Băncii de Economii, în urma unei decizii a Curţii Supreme de Justiţie, şi introducerea administrării directe de către BNM la Banca de Economii şi Banca Socială, chiar în ajunul alegerilor parlamentare, a lăsat multe semne de întrebare. Statul a reintrat în posesia pachetului majoritar de 56,13 la sută, însă modul în care s-a făcut, în opinia unor experţi, cu mare întîrziere, a provocat discuţii controversate. Ei nu exclud chiar că acţionarii ruşi de la BEM ar putea cere Republicii Moldova despăgubiri de milioane. Un raport publicat de Fondul Monetar Internațional la mijlocul lunii decembrie constată că BNM a acord un împrumut de 3,3 miliarde de lei Băncii de Economii şi Băncii Sociale, care se află în prezent în gestiunea băncii centrale. BNM s-a văzut obligată să dea explicaţii într-un comunicat în care preciza că după introducerea administrării speciale la aceste bănci, BNM a optat pentru acordarea creditelor de urgenţă, „deoarece această metodă asigură cel mai rapid stabilitatea băncilor, evitarea riscurilor suplimentare şi siguranţa depozitelor persoanelor fizice şi juridice”. „Problemele grave de guvernare corporativă în sistemul bancar constituie în continuare un risc pentru stabilitatea financiară”, au apreciat directorii executivi ai FMI. Ei au pus accent pe „urgența reducerii vulnerabilităților în sectorul bancar” şi au recomandat sporirea calității guvernării corporative în sectorul bancar, inclusiv prin „sporirea transparenței proprietarilor beneficiari finali ai băncilor”.

VIII. Republica Moldova a urcat şapte poziţii în topul competitivităţii globale, elaborat de Forumul Economic Mondial, pînă pe locul 82 dintr-un total de 144 economii, potrivit Raportului Competitivităţii Globale 2014-2015, lansat pe 2 septembrie. Este pentru prima oară din ultimii patru ani, cînd Moldova îşi îmbunătăţeşte scorul pînă la 4 puncte din 7, după ce trei ani la rînd acesta s-a menţinut la nivelul de 3,9.

Cel mai slab punctaj, 2,94 de puncte, şi cea mai proastă poziţie, respectiv, 129, Republica Moldova a obţinut-o la capitolul „inovaţii”, deşi şi-a îmbunătăţit performanţele faţă de anul trecut cînd a ocupat locul 138. Dezvoltarea pieţei financiare, instituţiile şi eficienţa pieţei bunurilor sînt alte două domenii la care Moldova a primit note joase. Punctaje mai bune le-a obţinut la capitolul pregătirea tehnologică (locul 51) şi mediul macroeconomic (56), domenii în care, potrivit autorilor raportului, lucrurile au evoluat în bine. La fel ca şi în anii precedenţi, cele mai mari probleme cu care se confruntă investitorii şi antreprenorii sînt corupţia, instabilitatea politică şi birocraţia, se arată în raport.

IX. Activele oficiale de rezervă au scăzut în 2014 pentru prima dată după criza financiară globală, punînd capăt unei perioade de cinci ani de creştere continuă, în care rezervele s-au dublat şi au atins maxime istorice. În ultimele două luni ale anului, cînd pe fondul căderii accentuate a rublei ruseşti şi hrivhei ucrainene, crizei regionale şi încetinirii economice, leul a început să se deprecieze, BNM a intervenit pe piaţă cu vînzări de valută şi operaţiuni swap, activele oficiale de rezervă au început să scadă mai accelerat. În noiembrie acestea s-au diminuat cu 284 milioane de dolari, iar în primele 17 zile ale lunii decembrie BNM a vîndut băncilor licenţiate 115 milioane de dolari. Astfel, activele oficiale de rezervă au scăzut, de la începutul anului, cu peste 650 milioane de dolari, cifră ce depăşeşte creşterea maximă anuală consemnată în 2012 de 550 milioane de dolari. Banca Centrală anunţă însă că „rezervele valutare sînt suficiente pentru a absorbi șocurile externe”.

X. Reorientarea şi dezvoltarea exporturilor spre pieţele Uniunii Europene. Exporturile din Republica Moldova pe piaţa CSI continuă să scadă, în zece luni livrările de produse moldoveneşti s-au diminuat cu aproape 17 la sută, pe fondul restricţiilor impuse de Moscova. Embargourile impuse la unele produse moldoveneşti a dus la o reducere considerabilă a livrărilor pe piaţa Federaţiei Ruse, aceasta este unica din TOP5 parteneri comerciali care a înregistrat o evoluţie negativă în acest an. Ponderea ţărilor CSI în total exporturi a scăzut la o treime. După ce au pierdut piaţa rusă, exportatorii încearcă să se orienteze spre alte destinaţii, în primul rînd Uniunea Europeană, ponderea căreia a depăşit 52 la sută. Ei profită de intrarea în vigoare provizoriu de la 1 septembrie a Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător între Republica Moldova şi Uniunea Europeană, dar şi a altor facilităţi oferite de UE. Parlamentul Uniunii Europene a adoptat, la 17 decembrie, proiectul de rezoluție privind facilitarea importurilor din Moldova. Agricultorii moldoveni vor putea exporta fără taxe în Uniunea Europeană 40 de mii de tone de mere și cîte 10 mii de tone de struguri și de prune. Pe acest fundal România a devenit principalul partener comercial al Republicii Moldova, cu o cifră record a comerţului exterior de peste 1,2 miliarde de dolari SUA.

„Chiar dacă Acordul de Asociere presupune beneficii pe termen mediu și chiar lung (5-7 sau chiar 10 ani), în primele două luni de la implementare acesta deja a adus anumite efecte tangibile. În realitate, constatăm o creștere impresionantă, în septembrie-octombrie, 2014, a exporturilor de vinuri (+26%), mere (de 2,7 ori), prune (de 8,1 ori) struguri de masă (de 5,8 ori), porumb dulce congelat (de peste 3 ori) și cereale cu (+77%)”, a constatat Centrul Analitic Independent Expert-Grup. O problemă însă rămîne calitatea şi competitivitatea produselor moldoveneşti pe piaţa UE, alinierea la standardele europene.