INTERVIU MOLDPRES/ Ministrul Mediului, Sergiu Lazarencu: „Schimbările care au început în ultimii ani trebuie să continue și am toată speranța că acestea vor derula într-un ritm mai accelerat”

Interviu acordat în exclusivitate Agenției Informaționale de Stat MOLDPRES de către Sergiu Lazarencu, ministru al Mediului

MOLDPRES: Domnule ministru, cum aţi aprecia, fără a sta mult pe gânduri,  cea mai necesară realizare  a anului 2024 în materie de mediu?

Sergiu Lazarencu: Urmare a unui Memorandum semnat între Agenția Națională pentru Protecția Mediului din România și Agenția de Mediu din Republica Moldova, ţara noastră a primit din partea României un laborator mobil performant care va fi parte a rețelei naționale de monitorizare a calității aerului, destinat pentru prelevarea probelor de aer, precum PM2.5, PM10, dioxid de azot (NO2) și alte substanțe periculoase. Obținerea și punerea în practică a laboratorului mobil, face parte din eforturile de îmbunătățire a monitorizării și protecției mediului, contribuind la obținerea unor date precise pentru evaluarea calității aerului și luarea unor măsuri corecte în domeniu. Stația mobilă va fi folosită pentru a efectua măsurători în diverse locații, adaptându-se la necesitățile de monitorizare în teren.

MOLDPRES: Şi altele, care ar face parte din topul realizărilor ecologice ale ţării?

Sergiu Lazarencu: Sunt mai multe. În anul 2024 a intrat în vigoare Legea nr. 98/2022 privind calitatea aerului atmosferic care transpune Directiva 2008/50/CE. Aceasta prevede instituirea unui sistem integrat de management al calității aerului, conform cerințelor Uniunii Europene, care va contribui la identificarea și punerea în aplicare a măsurilor eficiente de reducere a emisiilor la niveluri care să minimizeze efectele nocive asupra sănătății umane și a mediului ca întreg și de a garanta furnizarea informațiilor cu privire la calitatea aerului atmosferic publicului, în regim on-line.

De asemenea, în scopul reducerii emisiilor de substanțe nocive în aerul atmosferic, la fel în anul 2024, prin Hotărârea de Guvern nr. 593 a fost aprobat Regulamentul cu privire la reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici, care instituie cadrul juridic de reglementare pentru atingerea nivelurilor de calitate a aerului atmosferic prin stabilirea angajamentelor naționale de reducere a emisiilor de: dioxidul de sulf (SO2), oxizii de azot (NOx), compușii organici volatili nemetanici (COVnm), amoniac (NH3), particulele fine în suspensie (PM2,5) – substanțe care afectează grav sănătatea umană. Regulamentul are drept  scop minimizarea impactului poluării aerului asupra sănătății umane și a mediului.

MOLDPRES: Care sunt noutăţile anului în domeniul conservării naturii și biosecurității?

Sergiu Lazarencu: Aprobarea noului Cod silvic. Aprobarea Codului Silvic este esențială pentru gestionarea durabilă a resurselor forestiere, protejarea mediului și prevenirea defrișărilor ilegale. De asemenea, aceasta asigură reglementări clare privind exploatarea, conservarea și restaurarea pădurilor, contribuind la echilibrul ecologic și dezvoltarea economică sustenabilă.

La fel, aprobarea cadrului normativ secundar ce ține de organismele modificate genetic (OMG). Un astfel de cadru legal asigură implementarea unor proceduri clare de evaluare a riscurilor, promovând transparența în procesul decizional și garantând aplicarea standardelor europene în domeniu, în conformitate cu principiile precauției și siguranței alimentare.

MOLDPRES: Anul 2024 rămâne în istorie ca un an deosebit de important în contextul apropierii Republicii Moldova de Uniunea Europeană. Cum decurge coordonarea politicilor publice și integrare europeană în domeniul mediului?

Sergiu Lazarencu: Avem mai multe realizări în acest sens. Este vorba de participarea la procesul de planificare strategică la nivel național prin elaborarea și prezentarea contribuțiilor la Planul de activitate al Guvernului 2024, Planul național de Reglementări 2025, Planul național de dezvoltare 2025-2027, Planul național de aderare a RM la UE 2024-2027, Cadrul bugetar pe termen mediu 2025-2027, Growth Plan și altele.

De asemenea, pot numi desfășurarea activităților de pregătire pentru aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană pe capitolul 27 „Mediu” și pe alte capitole în care Ministerul Mediului are responsabilități – evaluarea relevanței cadrului normativ al UE pentru R. Moldova (self screening), participarea la screeningul explicativ pe capitolul 27 „Mediu” organizat de Comisia Europeană, asigurarea elaborării prezentărilor și alte activități conexe de pregătire pentru screeningul bilateral, prezentarea contribuției la Raportul de extindere, urmare a evaluării căreia RM a obținut un nivel bun de progres în vederea alinierii la acquis-ul UE de mediu.

La fel, este importantă şi crearea și punerea în aplicare a platformei consultative pentru consultarea proiectelor de decizii elaborate de Ministerul Mediului.

MOLDPRES: Cât de prezent a fost în anul care se sfârşeşte Ministerul Mediului la capitolul prezenţă internațională și asistență externă?

Sergiu Lazarencu: În acest sens am avut un an cu o agendă plină. Ministerul Mediului a deținut președinția Agendei maritime comune a Mării Negre, iar în cadrul acestui proces s-a organizat la Chișinău Conferința internațională pentru Agenda Maritimă la care au participat reprezentanții țărilor din bazinul Mării Negre.

A fost creat un nou Consiliu de coordonare a asistenței externe în domeniul mediu și schimbări climatice care s-a întrunit în 3 ședințe pe parcursul anului, la care s-au discutat necesitățile de asistență externă în sector dar și progresele în implementarea unor proiecte finanțate de partenerii de dezvoltare.

Au fost negociate, semnate și aprobate mai multe tratate de cooperare internațională și Acorduri/Memorandumuri de finanțare a proiectelor de asistență externă cu diferiți parteneri de dezvoltare, precum:

Acordul între Cabinetul de Miniștri al Ucrainei și Guvernul Republicii Moldova cu privire la punerea în aplicare a Convenției privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier (Convenția Espoo);

Memorandumul de Înțelegere tripartit între Ministerul Mediului din Republica Moldova, Societatea silvică a fondului de depozit și consignație și Agenția Franceză de Dezvoltare în vederea alocării grantului în sumă de 1,2 mil. euro pentru asigurarea implementării Programului de reforme în domeniul forestier.

Trei  Acorduri  de grant încheiate cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și unul în valoare de 530 mii euro cu Swedfund International pentru implementarea proiectului „Deșeuri solide în Republica Moldova”;

Acordul de finanțare cu BEI în valoare de 200 de milioane de euro (împrumut) pentru implementarea Programului de dezvoltare a pădurilor din Moldova.

MOLDPRES: Gestionarea deșeurilor și a siturilor contaminate rămâne un subiect sensibil. Prin ce s-a făcut remarcabil 2024 în acest sens?

Sergiu Lazarencu: Şi la acest capitol se munceşte intens. Printre principalele aş numi prelungirea contractului privind implementarea Proiectului deșeuri solide până la 31 decembrie 2029, semnarea Acordurilor pentru regiunile de managemnet al deşeurilor (RMD) 1 și 2, precum şi identificarea finanțării pentru elaborarea unui studiu de fezabilitate al deșeurilor periculoase în scopul creării unui centru specializat.

MOLDPRES: Ce aveţi a ne spune despre politicile de management integrat al resurselor de apă?

Sergiu Lazarencu:  Apa rămâne a fi o resursă naturală vitală, de aceea a fost continuată armonizarea legislației naționale cu cea a UE, fiind aprobate de Guvern reglementări noi în special pentru îmbunătățirea monitoringului resurselor de apă. Astfel, a fost aprobat de Guvern reglementările ce țin de valorificarea terenului fondului apelor și a construcțiilor hidrotehnice (HG 403/2024). În baza noilor prevederi atât statul, cât și autoritățile publice locale vor putea valorifica bunurile ce le aparțin, ceea ce va permite încasări la bugete cât și îmbunătățirea gestionării.

Cooperarea transfrontalieră a fost asigurată și consolidată. În perioada 28-29 noiembrie a fost organizată și desfășurată Comisia Nistreană, iar la 3 decembrie - prima ședință a Grupului trilateral MD-RO-UA pentru cooperarea râul Prut.

Reabilitarea râurilor mici devine o prioritate a ministerului - în acest sens Agenția „Apele Moldovei” implementează proiecte de reabilitare, la fel și apelul anunțat de Ministerul Mediului și Oficiul Național de implementare a proiectelor în domeniul mediului, care plasează resursele de apă ca prioritate.

MOLDPRES: Prevenirea poluării este un deziderat actual şi necesar, or, care sunt acţiunile autorităţii de mediu naţionale în acest sens?

Sergiu Lazarencu: E un subiect  care face parte din priorităţi, iar pentru asta a fost elaborat proiectul Legii privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea și repararea daunelor aduse mediului. Proiectul stabilește cadrul juridic național de atragere la răspunderea de mediu a poluatorului în baza principiului „poluatorul plătește”, pentru înlăturarea consecinţelor și a efectelor produse de dauna adusă mediului (la moment proiectul se examinează în Comisiile Parlamentare și urmează să fie adoptat în ședința plenară a Parlamentului). La data de 13 decembrie 2024 a fost adoptat în prima lectură în ședința Parlamentului proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative, care ajustează cadrului normativ în conformitate cu prevederile Legii nr.227/2022 privind emisiile industriale.

A fost dezvoltat cadrul secundar de punere în aplicare a Legii emisii industriale, și anume Ghidul cu privire la elaborarea raportului de referință și Metodologia de calcularea costului autorizației integrate de mediu și a autorizației de mediu (în proces de promovare).

La fel, a fost elaborat și aprobat cadrul secundar de punere în aplicare a Legii nr. 86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului (Ghidul privind evaluarea biodiversității, Ghidul privind calitatea raportului privind evaluarea impactului asupra mediului, ș.a.).

MOLDPRES: Punctual, pe alte domenii ecologice, prin ce se face remarcat 2024?

Sergiu Lazarencu: Aprobarea Fișei cu date de securitate, un document ce reflectă informații detaliate privind componentele, proprietățile fizico-chimice, pericolele și riscurile pe care le prezintă substanțele și amestecurile chimice furnizate, precum și datele ecologice și toxicologice, informații privind expunerea și protecția individuală, măsurile de acordare a primului ajutor și de răspuns în cazul răspândirii neintenționate în mediu, dar și cu alte informații necesare pentru protejarea mediului și sănătății populației. Beneficii – utilizatori bine informați și cu acces la surse corecte și sigure privind pericolele și riscurile prezentate de substanțele și amestecurile chimice furnizate pe piață.

Aprobarea Regulamentului privind poluanții organici persistenți (POPs), document care urmărește respectarea procedurilor de prevenire sau reducere a efectelor negative asupra mediului pe care le pot avea activitățile de gestionare a poluanților organici persistenți. Beneficii – protecția mediului și sănătății de efectele poluanților organici persistenți prin interzicerea, scoaterea din uz cât mai curând posibil sau limitarea producției, introducerii pe piață și utilizării acestora.

Acțiuni de implementare: Realizarea proiectului de colectare, reambalare și transportarea spre eliminare, peste hotarele țării a stocurilor de echipamente cu conținut de bifenili policlorurați (BPC) deținute de furnizorii și distribuitorii de energie electrică, precum și de utilizatorii majori de pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv regiunea transnistreană.

Cu sprijinul financiar și tehnic al Misiunii OSCE în Moldova, pe parcursul anului curent, 154 tone de substanțe chimice periculoase au fost colectate și transportate în Germania, pentru incinerare într-un sit special conceput pentru eliminarea deșeurilor periculoase. Bifenilii – policlorurați sunt substanțe foarte periculoase pentru mediu și sănătate, care pot provoca probleme grave precum tulburări endocrine și imunitare, expunerea pe termen lung crescând riscul de cancer. Este esențial ca aceste substanțe să fie gestionate prin metode sigure și eficiente.

Aprobarea prin Hotărârea Guvernului nr. 793/2024 pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 55/2024 a patru Regulamente: Regulamentul privind criteriile de constituire a fondului cinegetic; Regulamentul privind reglementarea efectivului de animale de interes cinegetic în ariile naturale protejate de stat; Regulamentul privind normele de protecție și modul de reparare a prejudiciilor;  Regulamentul privind organizarea și practicarea vânătorii.

Aprobarea Regulamentului cu privire la vânătoarea de selecție prin Hotărârea Guvernului nr. 811/2024 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la vânătoarea de selecție.

Aprobarea Hotărârii Guvernului nr. 625/2024 cu privire la aprobarea semnării Contractului de finanțare dintre Republica Moldova și Banca Europeană de Investiții în vederea implementării Proiectului „Programul de dezvoltare a pădurilor din Moldova”.

Aprobarea Hotărârii Guvernului nr. 785/2024 cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru ratificarea Contractului de finanțare dintre Republica Moldova și Banca Europeană de Investiții în vederea implementării Proiectului „Programul de dezvoltare a pădurilor din Moldova”, semnat la Chișinău la 17 septembrie 2024.

Codul subsolului nr. 246/2024, adoptat.

MOLDPRES: Şi, tradiţional la sfârşit de an, nu putem să nu vă întrebăm despre agenda ecologică a ţării în anul următor, 2025?

Sergiu Lazarencu: E un şir lung, dar am să încerc să le expun pe cele mai importante, pe scurt.

Priorități – anul 2025:

În scopul dezvoltării infrastructurii de monitorizare a calității aerului – pentru anul 2025 este planificat aprobarea HG privind monitorizarea și gestionarea calității aerului atmosferic care prevede extinderea și îmbunătățirea rețelelor de monitorizare a poluării, cu integrarea unor noi stații de monitorizare a calității aerului și raportarea în timp real a nivelurilor de poluare, pentru a oferi date transparente și precise. În acest scop este planificat pentru anul 2025 procurarea cu suportul proiectului UE-PNUD „Facilitarea unei tranziții verzi incluzive în Republica Moldova” a 11 stații de monitoring automate care vor fi parte a  Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului.

Actul normativ include două componente importante: Regulamentul privind monitorizarea și gestionarea calității aerului atmosferic și Metodologia de elaborare a planurilor de calitate a aerului și a planurilor de menținere a calității aerului.

Proiectul Regulamentului stabilește: delimitarea teritoriului RM în aglomerări și zone pentru evaluarea calității aerului atmosferic și stabilirea punctelor potențiale de amplasare a stațiilor automate de monitorizare, cît și prevederi privind monitorizarea calității aerului prin intermediul Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului (stațiilor automate).

Metodologia definește procedura și responsabilitățile instituțiilor și entităților implicate în procesul de elaborare, implementare și monitorizare a (1) Planurilor de calitate a aerului, și (2) Planurilor de menținere a calității aerului, structura și conținutul acestora.

Elaborarea Programului Național de Control al Poluării Atmosferice - programul va avea un impact pozitiv asupra Republicii Moldova, în special în domeniul calității aerului, sănătății publice și colaborării transfrontaliere pentru protecția mediului. Scopul elaborării Programului constă în dezvoltarea unui cadru de politici care va contribui la realizarea angajamentelor naționale de reducere a poluanților stabilite prin HG 593/2024, și anume pentru poluanți precum: SO2, NOx, PM2,5, COVnm, și NH3, astfel minimizând riscurile pentru sănătatea umană și atenuând efectele negative ale poluării atmosferice asupra mediului înconjurător.

Proiectul de Lege privind protecția naturii, care include revizuirea cadrului legal referitor la ariile naturale protejate, și la rețeaua ecologică. Acest proiect asigură o protecție mai eficientă a ecosistemelor vulnerabile, respectând angajamentele internaționale ale țării și contribuind la dezvoltarea durabilă, prin integrarea unui management mai riguros al zonelor protejate și prevenirea degradării mediului.

Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea programului privind biodiversitatea pentru anii 2024-2030. Programul reflectă angajamentul Republicii Moldova în temeiul Convenției privind diversitatea biologică, la care țara este parte din 18 ianuarie 1996, este un document cadru de politici care își propune să reducă presiunile asupra biodiversității, să protejeze și să restaureze ecosistemele și să stimuleze schimbările profunde pentru a inversa traiectoria declinului biodiversității.

Elaborarea capitolului 27 „Mediu” din Programul național de aderare 2025-2029;

Definitivarea prezentărilor și participarea la reuniunea privind screeningul bilateral cu Comisia Europeană pe capitolul 27 „Mediu” la finele lunii iunie – începutul lunii iulie 2025 la Buxelles.

Atragerea asistenței externe prin dezvoltarea cooperării cu instituțiile financiare internaționale în vederea implementării proiectelor de mediu care să sprijine tranziția către o economie verde, reziliența la schimbările climatice și conservarea biodiversității.

Asigurarea implementării angajamentelor asumate în cadrul tratatelor internaționale de mediu la care Republica Moldova este parte.

Elaborarea studiului de fezabilitate pentru RMD 2, 4 și 7;

Creare și actualizarea cadrului legal de implementare a Responsabilității extinse a producătorilor pentru a evita neconformitățile din partea agenților economici.

Pregătirea pentru ședința bilaterală de la Bruxelles (prioritate a Ministerului Mediului setată de ministru).

Continuarea îmbunătățirii cadrului normativ - realizarea măsurilor setate în PNA, PNR etc.

Implementarea proiectelor de reabilitare a râurilor, consolidarea monitoringului - activități ce țin de Autoritățile de implementare dar foarte importante pentru domeniu, remarcate și de Comisia UE în Raportul de extindere.

Definitivarea aprobării cadrului secundar pentru aplicarea Legii emisii industriale (aprobarea concluziilor celor mai bune tehnici disponibile (BAT); Regulamentul cu privire la organizarea și prestarea serviciilor publice de emitere a autorizației integrate de mediu și a autorizației de mediu).

Inițierea elaborării cadrului normativ secundar de punere în aplicare a Legii răspunderii de mediu.

Analiza Hotărârii de Guvern nr. 373/2018 cu privire la Registrul național al emisiilor și transferului de poluanți și identificarea propunerilor pentru ajustarea acesteia.

Alinierea cadrului normativ național cu producerea, plasarea pe piață, exportul, produselor chimice, reglementările EU în ceea ce privește clasificarea, ambalarea și etichetarea.

Aprobarea hotărârii Guvernului cu privire la aprobarea Regulamentului cu privire la garanția financiară pentru refacerea mediului.

Aprobarea hotărârii Guvernului pentru aprobarea Programului privind utilizarea durabilă a resurselor de substanțe minerale utile.

Aprobarea hotărârii Guvernului cu privire la aprobarea Conceptului Sistemul informațional de trasabilitate a substanțelor minerale utile extrase și regulamentul de funcționare a acestuia.

Constituirea și transmiterea în folosință a fondurilor cinegetice (aproximativ 200 fonduri cinegetice cu suprafața de minim 5 mii ha/un fond cinegetic).

Elaborarea și promovarea Regulamentului privind modul și tarifele de calcul al cuantumurilor despăgubirilor prejudiciului cauzat pentru încălcări ale legislației silvice (aproximativ 20 anexe).

Oamenii ne spun că schimbările care au început în ultimii ani trebuie să continue și au speranța că acestea vor continua într-un ritm mai accelerat în perioada următoare.

MOLDPRES: Domnule ministru, vă mulţumesc pentru interviu!

Autor Lilia Grubîi