BNM a majorat rata de bază în încercarea de a stopa căderea leului

Chişinău, 17 feb. /MOLDPRES/. Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), convocat astăzi în şedinţă extraordinară, a decis să majoreze rata de bază de la 8,5 la 13,5 la sută. „Este o înăsprire semnificativă a politicii monetare”, a declarat azi într-o conferinţă de presă guvernatorul BNM, Dorin Drăguţanu, informează MOLDPRES.

„Vedem că în ultima perioadă lucrurile puţin s-au precipitat pe piaţa valutară şi credem că este momentul oportun de a majora rata de bază aplicată la principalele operaţiuni de politică monetară cu 5 puncte procentuale. Înăsprirea politicii monetare are ca scop atît ancorarea așteptărilor inflaționiste, adică menţinerea inflaţiei la nivelul ţintei, cît şi scumpirea leilor moldoveneşti”, a mai spus guvernatorul.

Potrivit acestuia, BNM aşteaptă ca băncile comerciale să accelereze procesul de majorare a ratelor dobînzilor la depozitele şi creditele în lei. Drăguţanu a subliniat că majorarea ratei dobînzii la depozite este importantă „pentru a încuraja economisirea în lei moldoveneşti şi pentru a descuraja migrarea din depozitele în valută în depozitele în lei moldoveneşti”.

Creşterea ratei de bază va duce la o scumpire a creditelor, „dar aceasta este regula de joc, sîntem într-o situaţie de criză și trebuie să avem de ales acel punct de compromis al politicii monetare, pe de o parte de a stabiliza piaţa valutară, pe de altă parte de a menţine un cost al creditelor în lei la un nivel acceptabil”.

Totodată Banca Naţională va interveni în continuare pe piaţa valutară sub formă de vînzare de valută. „Vom continua să vindem valută, dar într-o manieră raţională pentru că rezervele valutare nu sînt un sac fără fund”, a mai menţionat guvernatorul. El a adăugat că BNM are grijă ca rezervele valutare să ajungă „pe o perioadă mai îndelungată, deoarece niciodată nu se ştie cum vor evolua lucrurile”.

Referindu-se la deprecierea leului în prima o lună şi jumătate a acestui an cu 25 la sută, guvernatorul BNM a declarat că devalorizarea a fost condiţionată de reducerea remitenţelor şi exporturilor, dar şi alţi factori de natură externă. „În luna noiembrie exporturile au scăzut cu 18 la sută faţă de perioada similară a anului precedent, iar în decembrie cu 11,5 la sută. Pe de altă parte, în noiembrie importurile au scăzut cu 4,6 la sută, iar în decembrie cu 9 la sută faţă de perioada respectivă a anului 2013”, a anunţat Drăguţanu.

Potrivit guvernatorului, „cel mai probabil, asistăm la ajustarea economiei, la ajustarea importurilor. Vedem că şocul provocat de reducerea transferurilor este absorbit de economie prin diminuarea importurilor”. Totodată, un impact negativ l-a avut reducerea transferurilor, în special la sfîrşit de an. În luna octombrie 2014 „remiterile au scăzut cu 9 la sută faţă de luna respectivă a anului 2013, în noiembrie - cu 29 la sută, iar în decembrie - cu 31 la sută”.

Cauza cea mai mare care afectează volumul de transferuri ce intră în ţară „este recesiunea în care a intrat Rusia. Remiterile în ruble rusești au scăzut în decembrie cu 41 la sută”.

Guvernatorul BNM a mai apreciat drept „îngrijorătoare” statisticile privind oferta de valută.  În anul 2014 deficitul de valută pe piaţă a fost de 834 de milioane de dolari SUA. În luna noiembrie gradul de acoperire a cererii din partea agenţilor economici prin oferta venită de la persoanele fizice a fost de 33,9 la sută, în decembrie 2014 de 33,6 la sută, iar în ianuarie 2015 de 47,2 la sută.

Drăguţanu explică scăderea ofertei prin reducerea remiterilor, dar și așteptările negative pe care le-a avut şi le are populaţia față de evoluțiile ulterioare şi dorinţa acesteia de a cumpăra valută şi nedorinţa de a vinde valută.

Guvernatorul BNM a mai declarat că banca centrală nu intenţionează să aplice restricții administrative pe piaţa valutară, care „au un efect foarte scurt, distorsionează piața şi agravează și mai mult deficitul de valută”.

(Reporter V. Berco, editor M. Jantovan)