Ruxanda Glavan: "Ne dorim ca nivelul de creştere a pensiilor să depăşească substanţial nivelul de creştere a minimului de existenţă"

Chişinău, 30 apr. /MOLDPRES/.  Interviu acordat în exclusivitate Agenţiei Informaţionale de Stat MOLDPRES de către Ruxanda Glavan, ministru al Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei 

Întrebare: Pensionarii reprezintă cea mai mare parte din beneficiarii de prestaţii sociale. Potrivit datelor Casei Naţionale de Asigurări Sociale (CNAS), numărul acestora este de 670 mii de persoane. Experţii susţin că pînă în anul 2016 numărul pensionarilor va creşte cu 30 la sută şi va atinge cifra de 750 de mii. Ce modificări vor fi operate la sistemul de pensii?

Răspuns: Programul de activitate al Guvernului pentru anii 2015-2018 prevede perfecţionarea mecanismului actual de stabilire şi indexare a pensiilor, în vederea sporirii gradului de echitate socială, precum şi a ritmului de fructificare a veniturilor din pensii. De aceea, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei va veni cu mai multe propuneri legislative. Ne dorim ca nivelul de creştere a pensiilor să depăşească substanţial nivelul de creştere a minimului de existenţă.

Dacă e să ne referim la numărul de pensionari din 2016, vreau să precizez că datele statistice pe care le deţinem nu reflectă cifra pe care aţi menţionat-o, ci una mai mică. Dar este adevărat că Republica Moldova se confruntă cu problema demografică, asemenea ţărilor europene.

Actualmente, în proces de coordonare se află proiectul de lege privind instituirea pensiei de bază. Această pensie, de 180 de lei (9 euro), va substitui suportul financiar de stat actual, acordat unor pensionari, pe un caracter provizoriu, și va fi acordată tuturor beneficiarilor de pensii pentru limită de vîrstă, indiferent de mărimea pensiei, adică fără a se ţine cont de pragul de 1 500 lei din prezent (75 euro). Aici aş vrea să atenţionez că, drept urmare a indexării pensiilor la 1 aprilie curent, persoanele a căror pensie depăşeşte 1 500 lei, decad din lista categoriilor de persoane care beneficiază de suport financiar de stat. Conform datelor prezentate de către CNAS, numărul acestora constituie 20 244 persoane. Prin acordarea pensiei de bază, va fi soluţionată şi această problemă, adică toţi beneficiarii de pensie pentru limită de vîrstă vor putea primi suplimentul în bani sub forma pensiei de bază. Totodată, acordarea pensiei de bază în aceeaşi sumă pentru toţi pensionarii va spori încrederea contribuabililor în acest sistem, iar ca finalitate se vor diminua premizele de tăinuire a venitului, supus impozitării.

În paralel, ne propunem valorizarea venitului asigurat, obţinut după 1 ianuarie 1999. Actualmente, formula de calcul a pensiei constă din două părţi - partea pensiei pentru perioada de activitate de pînă şi după 1 ianuarie 1999, fiind actualizat doar venitul asigurat obţinut pînă la 1 ianuarie 1999. Ministerul propune valorizarea venitului asigurat realizat şi după 1 ianuarie 1999, respectiv reexaminarea mecanismului de indexare a pensiei şi costul unui an de cotizare, realizat după 1 ianuarie 1999.

Recalcularea pensiei pentru persoanele care activează după stabilirea pensiei, o singură dată, la adresarea acestora, este o altă propunere legislativă. Menţionez că recalcularea se propune a fi efectuată pentru aproximativ 148 mii de pensionari, care activează în cîmpul muncii sau 23,1% din numărul total de pensionari. O altă prerogativa a ministerului în domeniul asigurării cu pensii este unificarea normelor de asigurare cu pensii la principiile generale pentru unele categorii de persoane (deputaţi, membri de Guvern, aleşi locali, funcţionari publici, procurori). Recalcularea se propune a fi efectuată pentru aproximativ 8 701 de persoane sau 1,3% din numărul total de beneficiari de pensii. Astfel, pensia va fi calculată după aceeaşi formulă pentru toate categoriile de persoane, în baza contribuţiilor de asigurări sociale plătite. 

Î: Preşedintele Asociaţiei de Actuariat din Republica Moldova, Oleg Verejan, doctor în economie, este de părere că „fără reforme, sistemul  moldovenesc de pensii se va prăbuşi”. Ca soluţie alternativă, expertul propune crearea fondurilor de pensii private, conform recomandărilor Băncii Mondiale. Cînd vom avea în ţară astfel de fonduri?

R: La solicitarea Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Banca Mondială a efectuat un studiu de fezabilitate privind oportunitatea introducerii Pilonului II de pensii, adică a fondurilor de pensii private. Studiul a constatat necesitatea reformării sistemului public de asigurări sociale (Pilonul I) ca precondiţie pentru introducerea sistemului cumulativ, precum şi dezvoltarea condiţiilor de funcţionare a pieţei financiare, în vederea diversificării oportunităţilor de investiţii pentru fondurile private de pensii. ”German Economic Team” a constatat că în prezent Pilonul II nu ar trebui luat în considerare, deoarece încă nu există premizele unui pilon secundar care să fie funcţional. Experţii sînt de părere că încrederea într-un sistem de pensii finanţat este fundamentală, deoarece fondurile sînt preluate numai după o perioadă lungă de timp. Vom avea nevoie de mai mult timp pentru a pregăti temeinic implementarea acestui Pilon II de pensii.  

Î: Recent Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei a pus în dezbatere un nou proiect de lege privind prestaţiile adresate copiilor. Potrivit proiectului, copiii rămaşi temporar fără ocrotire părintească vor primi indemnizaţii. De ce a fost nevoie de acest proiect de lege, ce se va schimba odată cu plata acestei indemnizaţii, în ce ţări se mai achită o astfel de indemnizaţie și cîţi copii rămaşi fără ocrotire părintească sînt înregistraţi în Republica Moldova?  

R: Majoritatea statelor europene au adoptat măsuri de susţinere a copiilor care sînt lipsiţi de grija părinţilor, fie că este vorba numai de suport financiar sau şi de servicii sociale. Proiectul legii privind prestaţiile sociale pentru copii prevede acordarea dreptului la indemnizaţia lunară pentru întreţinerea copilului, aflat sub tutelă/curatelă, precum şi la indemnizaţiile pentru continuarea studiilor în instituţiile de învăţămînt secundar profesional, mediu de specialitate şi superior, atît copiilor rămaşi fără ocrotire părintească, dar şi celor rămaşi temporar fără ocrotire părintească. Prin această măsură, ne propunem să racordăm grupul de beneficiari la prevederile Legii nr. 140 din 14 iunie 2013 privind protecţia specială a copiilor aflaţi în situaţie de risc şi a copiilor separaţi de părinţi. Conform datelor structurilor teritoriale de asistenţă socială, în anul 2014 în ţară erau înregistraţi 1140 copii, cu statut de rămaşi temporar fără ocrotire părintească, numărul total al copiilor rămaşi fără corotire părintească fiind de 14 477. În rezultatul aprobării acestui proiect de lege, toţi copiii rămaşi temporar fără ocrotire părintească, care la momentul actual nu beneficiază de niciun suport din partea statului, vor beneficia de o indemnizaţie lunară, din momentul separării de părinţi.  

Î: În ultimul timp au fost întreprinse mai multe acţiuni de susținere a persoanelor cu dizabilităţi. Cu toate acestea, oamenii cu nevoi speciale se plîng de faptul că le vine greu să se descurce în condiţiile în care mărimea pensiei minime de invaliditate de gradul I este de 613 lei, a pensiei de gradul II - de 592 lei, iar pensia minimă de invaliditate de gradul III este de 417 lei. Ce măsuri vă propuneți să întreprindeți pentru a susţine aceste persoane?

R: Toate persoanele cu dizabilităţi au dreptul la ajutor social. Pentru a beneficia de o astfel de prestaţie, aceşti oameni trebuie să depună o cerere la Direcția de asistență socială de la locul de trai. În procesul de reformare a sistemului de pensionare, vom propune ca, în cazul persoanelor cu dizabilităţi, la stabilea pensiei să se ia în calcul procentul pierderii capacităţii de muncă. Tot în acest sens, vom indexa anual pensiile şi alocaţiile sociale. De asemenea, vom majora compensaţiile pentru transport şi pentru deservire cu transport, vom dezvolta diferite tipuri de servicii sociale, inclusiv servicii de reabilitare profesională a persoanelor cu dizabilităţi. Ca măsură suplimentară de suport, vom propune indexarea anuală a Venitului Lunar Minim Garantat pentru prestaţia de ajutor social şi ajutor pentru perioada rece a anului, care va permite unui număr mai mare de familii cu venituri mici, inclusiv persoane cu dizabilităţi, să beneficieze de ajutor din partea statului. Vom lucra în continuare şi la perfecţionarea cadrului normativ din domeniu, în vederea ajustării lui la standardele Uniunii Europene şi internaţionale, pentru a spori protecţia socială a persoanelor cu dizabilităţi din ţara noastră.  

Î: Ex-ministrul Valentina Buliga a afirmat într-un interviu că numărul persoanelor cu dizabilităţi este în creştere, la moment în ţară fiind înregistrate circa 180 de mii de persoane cu nevoi speciale. Potrivit Valentinei Buliga, în creştere este şi numărul copiilor cu dizabilităţi. De ce se întîmplă acest lucru, cum poate fi prevenită invaliditatea, inclusiv cea la copii?

R: Vreau să precizez că numărul copiilor cu dizabilităţi este în descreştere. Astfel, dacă în anul 2010 la evidenţă erau circa 15 100 copii cu nevoi speciale, care beneficiau de protecţie socială, apoi anul trecut această cifră era de 13 446 copii. Pentru prevenirea invalidităţii şi reducerea acestui fenomen, avem nevoie de o abordare complexă, care să implice statul, societatea civilă, dar şi cetăţenii. Nu vom putea preveni dizabilitatea fără un mod de viaţă sănătos şi condiţii de trai decente, fără respectarea securităţii şi sănătăţii la locul de muncă, fără un mediu înconjurător sănătos, fără o asistenţă şi reabilitare medicală pe potrivă.

O prioritate a instituţiei pe care o conduc este continuarea reformei în sistemul de determinare a dizabilităţii, precum şi a politicilor de incluziune socială, dar şi amplasarea în cîmpul muncii a oamenilor cu nevoi speciale. Ne vom concentra eforturile pentru a asigura transparenţa procesului de determinare a dizabilităţii, prin punerea în funcţiune a unui sistem informaţional care va fi conectat la sistemul de date ale altor instituţii. În paralel, vom introduce şi un sistem aleatoriu de repartizare a dosarelor, vom continua digitalizarea integrală a sistemului şi vom reduce la maxim interacţiunea dintre potenţialii solicitanţi şi evaluatori. În felul acesta, vom elimina falsificarea actelor, în baza cărora se admiteau nereguli, vom direcţiona ajutorul către cei care într-adevăr au nevoie de el.

Î: Ce măsuri veţi întreprinde pentru protecţia socială a cetăţenilor moldoveni care muncesc peste hotare, inclusiv a celor care muncesc ilegal?

R: Pînă în prezent, Republica Moldova a încheiat acorduri bilaterale în domeniul securităţii sociale cu 11 state-membre ale Uniunii Europene - Bulgaria, Portugalia, România, Luxemburg, Austria, Estonia, Cehia, Belgia, Polonia, Ungaria şi Lituania. Nouă din aceste acorduri deja se implementează, iar cele cu Belgia şi Lituania vor intra în vigoare în urma finalizării procedurilor interne de către ambele state-părţi. Nu ne vom opri aici. În viitorul apropiat se preconizează semnarea unui acord similar cu Turcia, iar în proces de negociere se află şi cele cu Letonia şi Israel. Totodată, ne propunem încheierea unor acorduri de securitate socială cu ţările, care au statut prioritar pentru Republica Moldova - Italia, Grecia şi Spania, ţări cu care Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei a purtat un dialog constant în ultimii ani. Avem toată determinarea ca în perioada următoare să avansăm în negocierea unor acorduri similare şi cu aceste state, spre beneficiul cetăţenilor noştri.

Aş vrea să menţionez un lucru extrem de important. Acordurile de securitate socială pe care le negociază Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei se aplică exclusiv persoanelor care au muncit legal într-un stat anume, adică au plătit contribuţii de asigurări sociale. Numai acest statut, de angajat legal, le asigură garanţii sociale atît pe perioada lor de muncă, cît şi la pensionare. Acordurile semnate de noi au început să producă deja efecte. Astfel, de la intrarea în vigoare a acestora, peste 220 de prestaţii din Republica Moldova, în special pensii, sînt transferate cetăţenilor moldoveni care au domiciliul sau îşi continuă activitatea pe teritoriul statelor cu care am încheiat un acord.  

Î: Ce măsuri preconizați să întreprindeți pentru a promova statutul familiei, astfel încît fiecare copil să crească în familie? Statisticile arată că jumătate dintre căsătoriile înregistrate oficial în ţară se încheie cu divorţ, iar ca urmare suferă cel mai mult copiii...

R: Pentru Ministerul Muncii Protecţiei Sociale și Familiei prioritare rămîn a fi politicile de susținere a familiilor cu copii. În primul rînd, vrem să aducem mai multă claritate și consistență în acordarea indemnizației unice la naștere. În momentul de față, cuantumul acestei îndemnizații este stabilit arbitrar, fără să se ţină cont de necesitățile reale ale familiilor din țară. Intenția noastră este să legăm mărimea acestei indemnizații de valoarea coșului minim de consum, adică să o corelăm cît mai mult de cheltuielile reale pe care le are o familie. În acest sens, ministerul a elaborat deja un proiect de lege, care urmează să fie promovat în Parlament. În paralel, lucrăm la cadrul bugetar pentru anii 2016-2017, care să permită realizarea acestei modificări. Sper foarte mult ca aceste eforturi să aibă succes, astfel încît în orizontul anilor 2016-2017 să avem atît cadru legal, cît şi resurse financiare, pentru a putea aplica noua formulă de indemnizaţie unică la naştere.

O altă măsură pe care intenţionăm să o implementăm este instituirea unor „creşe pentru copiii de la un an şi şase luni”. În urma unor studii realizate de minister, am constatat că aproximativ 30% dintre copiii care merg pentru prima dată la grădiniţă nu au împlinit trei ani. Pe de altă parte, aproximativ 15% dintre mamele care au copii cu vîrsta de pînă la trei ani, şi-au reluat activitatea, în condiţii de muncă parţială. Astfel, prin noua reglementare pe care o vom promova în perioada următoare, dorim să creăm condiţii mai bune atît pentru mamele care vor să reintre în cîmpul muncii, cît şi pentru pruncii lor. Totodată, ne propunem să reglementăm şi statutul bonelor, pentru a le oferi acestora mai multe garanţii sociale, iar familiilor care apelează la serviciul lor - mai multă siguranţă şi control. Obiectivul de asigurare a concilierii vieţii de familie cu cea profesională este unul cheie în realizarea politicilor privind egalitatea între femei şi bărbaţi. În acest sens, cadrul legislativ naţional acordă o atenţie deosebită politicilor de protecţie a familiei, în special axat pe protecţia mamelor la locul de muncă. Astfel, protejarea şi asigurarea femeilor şi a venitului acestora în perioada maternităţii, precum şi în perioada de îngrijire şi creştere a copilului, prin divizarea egală a responsabilităţilor de îngrijire între mamă şi tată, reprezintă măsuri pentru asigurarea egalităţii la locul de muncă. De asemenea, şi concediul de maternitate, concediul parental şi cel paternal sînt instrumente de asigurare a egalităţii de şanse la locul de muncă. Astfel statul recunoaşte necesitatea implicării ambilor părinţi în exercitarea responsabilităţilor şi a obligaţiilor familiale. 

(Reporter D. Moraru, editor L. Alcază)