Monica Babuc: „Cultura trebuie să devină o prioritate naţională”

Chişinău, 14 mai /MOLDPRES/. Interviu acordat în exclusivitate pentru AIS MOLDPRES de către ministrul Culturii Monica Babuc

Întrebare: Ce ați reușit să realizați în perioada primului mandat și ce sarcini cuprinde programul Dvs. de activitate pentru următorii ani?

Răspuns:  Am reușit să aprobăm importante acte normative, printre care Strategia de Dezvoltare a Culturii „Cultura-2020”, un document extraordinar de dezvoltare a culturii în următorii ani, Legea cu privire la cinematografie, Legea privind bursele viagere, o suită de alte acte privind protejarea patrimoniului cultural material și imaterial ș.a. Am organizat concerte, spectacole, evenimente culturale la nivel național și internațional, precum Festivalul Internațional de Muzică “Mărțișor”, Festivalul Internațional de Operă “Maria Bieșu” și cele naționale Gala Portului Popular de iarnă, Festivalul Iei, Tîrgul Covorului ș.a. De asemenea, a fost renovată şi redeschisă  arena mică a Circului din Chișinău după o pauză de mai bine de zece ani.

Î.: V-aş ruga să vă referiţi în continuare la proiectele pe care le aveţi.

R.: Acestea sînt foarte clar stipulate în Strategia de Dezvoltare a Culturii și se referă la salvgardarea patrimoniului cultural național, asigurarea circulației reale și virtuale a produsului cultural, creșterea ponderii economice a sectorului cultural și a industriilor creative, precum și a contribuției culturii în dezvoltarea coeziunii sociale. Pentru realizarea acestor obiective este necesar de a reforma calitativ sectorul cultural pe dimensiunea finanțării, administrării, protejării patrimoniului cultural, descentralizării instituțiilor culturale, creșterea pieței de consum cultural.

Î.: Ați afirmat adeseori că domeniul culturii trebuie să fie prioritar pentru R. Moldova. În ce măsură ar putea contribui în acest sens implementarea Strategiei de Dezvoltare a Culturii pentru anii 2014-2020, precum și a Legii Culturii din RM?

R.: Cultura trebuie să devină o prioritate națională, iar Strategia de Dezvoltare a Culturii  - să prezinte o nouă viziune, mult mai coerentă de dezvoltare a sectorului cultural al țării. Această Strategie devine principalul document de politici în domeniul culturii, care va permite dezvoltarea sectorului și nu doar menținerea acestuia. Trebuie să înțelegem că domeniul culturii nu este numai cel care cerșește bani de la buget. El poate și trebuie să se autofinanțeze și chiar să producă venituri pentru buget, aceasta păstrînd capacitatea culturii de produs spiritual și social. În ceea ce privește Legea Culturii din Republica Moldova, Ministerul Culturii va veni cu o inițiativă de modificare a acesteia în concordanță cu solicitările și necesitățile actuale, astfel încît acest act să corespundă tuturor normelor în vigoare din domeniu.

Î.: Care este impactul proiectelor culturale susţinute de minister asupra domeniului culturii şi asupra societăţii în general? 

R.:  Anual instituția anunță concursul proiectelor culturale desfășurate de asociațiile obștești prin care susținem financiar cele mai bune proiecte. Noi vom pune în continuare accent pe dezvoltarea industriilor culturale (arte vizuale, creație literară și muzicală, film și video, muzică, cărți, patrimoniu cultural, design, arhitectură, meșteșuguri etc.), în care rolul tinerilor cu noi viziuni, proiecte și dorință de muncă să fie determinant și să creeze joburi. Urmînd acest deziderat, Ministerul Culturii a semnat în martie curent la Bruxelles Acordul privind participarea Republicii Moldova la Programul UE Europa Creativă, pentru facilitarea accesului tuturor cetățenilor Republicii Moldova la acest program și dezvoltarea în continuare a ideilor și proiectelor din domeniul culturii.

Î.: Se ştie că Ministerul Culturii în parteneriat cu IREX Moldova şi-a propus drept scop să  informatizeze bibliotecile publice prin intermediul Programului Novateca. În ce măsură s-a reuşit ca bibliotecile publice să fie transformate în centre comunitare?

R.: Scopul Programului Național Novateca este de a transforma bibliotecile publice în centre comunitare active, unde cetățenii vor beneficia de acces gratuit la tehnologii moderne și servicii de bibliotecă, sub îndrumarea bibliotecarilor înstruiți. Implementarea Programului valorează 12 milioane de dolari SUA, iar în total, prin intermediul acestuia vor fi modernizate circa 1000 de biblioteci publice din țară. Către sfîrșitul anului 2015, rețeaua Novateca va fi formată din peste 750 de biblioteci modernizate, ceea ce reprezintă un pas ferm în transformarea sistemului de biblioteci publice din țară într-o platformă de instituții active și fundamentale pentru dezvoltarea comunităților din Moldova.

Î.: Care va fi soarta de mai departe a căminelor culturale? Acordă oare suficientă atenţie organele publice locale ca ele să devină funcţionale şi atractive pentru comunitate?

R.: Casele de cultură din fiecare localitate a Republicii Moldova se află în subordinea Administrației Publice Locale, care la rîndul său, conform legislaţiei cu privire la APL, este responsabilă de întreținerea acestora. Cu toate acestea, Ministerul Culturii încearcă să găsească soluţii la nivel de stat. În prezent noi ne ocupăm de paşaportizarea caselor de cultură în scopul elaborării registrului naţional al acestora, cu includerea ulterioară în proiecte europene de finanţare.

Î.: În R. Moldova avem mai multe monumente de arhitectură pe cale de dispariţie. Ce obiective au fost renovate în ultimii ani şi care urmează a fi restaurate în viitorul apropiat?

R.:  A fost restaurat şi dat în exploatare în 2014 monumentul de arhitectură de importanţă naţională de pe str. Kogălniceanu 82 - blocul administrativ al Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală. Restaurarea Muzeului Naţional de Artă a Moldovei şi a Sălii cu Orgă din Chişinău vor fi finalizate cu susţinerea financiară a Guvernului României. De asemenea, grație suportului UE prin proiectele transfrontaliere sînt în curs de restaurare Cetatea Soroca și Conacul Manuc-Bei. Prin intermediul Fondului de Dezvoltare Regională au fost alocate surse financiare pentru restaurarea vilei cu parc dendrologic din Țaul. În perioada 2010-2011 a fost amplasată și restaurată pe teritoriul Muzeului Satului biserica de lemn de la Hirişeni, Telenești.  A fost iniţiată o colaborare cu Ministerul Culturii şi Patrimoniul  Naţional al Republicii Polone în vederea reabilitării vilei cu parc de la Mîndîc, Drochia, un monument de istorie şi arhitectură peisagistică.  În 2014 a început restaurarea casei părinteşti a lui Grigore Vieru din satul Pererîta, Briceni şi elaborat proiectul casei-muzeu.

Î.: Ce proiecte vă propuneţi să realizaţi în domeniul cinematografiei?

R. : Legea Cinematografiei, aprobată anul trecut, prevede elaborarea a patru proiecte de Regulamente  privind organizarea și funcționarea Centrului Național al Cinematografiei; finanțarea cinematografiei; Arhiva Națională de Film; Registrul Cinematografic. Centrul Naţional al Cinematografiei  va fi o instituţie publică, abilitată să implementeze politici de stat în domeniul cinematografiei/industriilor de film. În cadrul Centrului vor activa două subdiviziuni, Arhiva Naţională de Film şi Registrul Cinematografic. Subdiviziunea Arhiva Naţională de Film va avea funcţia de depozit legal şi voluntar cu atribuţii privind colectarea, conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a filmelor, documentelor scrise sau de orice altă natură ale culturii cinematografice autohtone şi universale. Finanţarea domeniului cinematografie şi activitatea Centrului sînt prevăzute în bugetul de stat într-o poziţie distinctă.

Î. Vă mulţumesc pentru interviu.

(Reporter N. Roibu, editor M. Jantovan)