Discursul Prim-ministrului Valeriu Streleț, în cadrul ședinței în plen a Parlamentului din 30 iulie 2015

„Stimate domnule Președinte al Parlamentului,

Onorați invitați,

Stimați deputați,

‎Aș vrea să-mi încep acest discurs prin a mulțumi, în numele meu și al colegilor propuși pentru noul Cabinet de miniștri, tuturor cetățenilor Republicii Moldova care, la 30 noiembrie 2014, au făcut o alegere pentru un viitor democratic, prosper, civilizat și european al generațiilor actuale și celor care vin.

Învestirea Guvernului are loc într-o perioadă extrem de dificilă: atît politic și economic, cît și moral-spiritual. Frauda de proporții nemaivăzute din sectorul bancar a generat o reacție în lanț, care a destabilizat situația economică, a dus la devalorizarea monedei naționale, la scumpirea resurselor financiare, la creșterea tarifelor la resurse energetice, scumpiri în lanț și la regres economic. Relațiile cu partenerii de dezvoltare sînt la cel mai jos nivel de la 2009 încoace. Asistența financiară externă destinată pentru suport bugetar este suspendată sau înghețată pînă la momentul cînd guvernarea nu-și va proba prin fapte angajamentul său pentru reforme democratice.

Întreaga noastră regiune este afectată de criză economică şi de serioase provocări de securitate. Vecinii noștri ucraineni luptă pentru ași apăra integritatea teritorială și este greu să anticipăm felul în care vor evolua evenimentele mai departe și cum vom fi afectați noi de aceste evenimente.

Anume în aceste condiții, vin în fața Dumneavoastră, stimați colegi, pentru a solicita votul de încredere pentru învestirea unui Guvern democratic și proeuropean, care s-a lăsat cam mult așteptat.

Ieri a fost ziua Constituției țării noastre, dar și s-au împlinit exact șase ani de la alegerile parlamentare care au remodelat scena politică, alimentînd speranțele majorității populației într-un viitor european mai bun, civilizat și prosper. Pe unele domenii avem reușite notabile, care ne-au ajutat să schimbăm în bine viața oamenilor. Au fost realizate mii de proiecte de infrastructură – grădinițe, școli, iluminare stradală, edificii culturale, centre de sănătate, drumuri naționale și cele din intravilan, apeducte și sisteme de canalizare. Au fost puse în practică multiple proiecte de infrastructură post recoltare în sectorul agricol, care a beneficiat de creșterea graduală a fondului de subvenționare în fiecare an. Au fost inițiate reforme profunde pe mai multe sectoare și domenii, care ne-au permis să devenim stat partener asociat cu UE iar cetățenilor noștri să se bucure plenar de una din libertățile de bază – cea de deplasare.

Dar avem stagnări și regrese notabile în mai multe domenii pe care sîntem obligați să le contracarăm. În aceste condiții, fiind ghidați împreună cu colegii mei de o fermă determinare de redresa situația și de a mișca Moldova înainte, rog să-mi permiteți, stimați colegi deputați,  să fac o succintă prezentare a Programului de activitate a Guvernului Alianței pentru Integrare Europeană III. 

Ordinea expunerii capitolelor în programul de activitate a Guvernului nu semnifică gradul de importanță a domeniilor abordate, deoarece toate problemele cu care se confruntă societatea sînt în egală măsură stringente și necesită soluționare urgentă.

Excluderea Corupției din viața publică și din mentalitatea colectivă va fi o prioritate absolută a noului Guvern  deoarece acest fenomen a devenit omniprezent, generînd reacții în lanț care strangulează economia și erodează temeliile statului de drept, descurajînd antreprenorii și cetățenii onești. Printre acțiunile pe care Guvernul și le propune pentru executare în mod prioritar la acest capitol se numără:

- evaluarea implementării Strategiei naţionale anticorupţie pe anii 2011-2015 şi adoptarea noii Strategii anticorupţie;

- invitarea unei misiuni de experţi ai Uniunii Europene pentru a oferi sprijin în activitatea organelor de drept şi a instanţelor/judecătorilor specializaţi în examinarea cauzelor de corupţie;

- excluderea conflictelor de competenţe, îmbunătăţirea conlucrării şi sincronizarea eficientă a reformelor în cadrul Centrului Naţional Anticorupţie, Procuraturii Anticorupţie, Comisiei Naţionale de Integritate, precum şi crearea instanţei specializate/ judecătorilor specializaţi în examinarea cauzelor de corupţie;

-  combaterea corupţiei politice, acțiune care va viza preponderent veniturile şi cheltuielile partidelor politice, inclusiv în perioada campaniei electorale, de reflectare şi raportare a cheltuielilor;

- combaterea corupţiei în organele de drept şi justiţie, care presupune: Revizuirea cadrului legal pentru limitarea marjei de discreție a angajaților organelor de drept şi de control în scopul prevenirii corupției şi asigurării previzibilității legii; Implementarea mecanismului de rotație în ocuparea funcțiilor manageriale din sistemul judiciar şi procuratură, precum şi a altor măsuri menite să prevină crearea relațiilor corporatiste în interiorul sistemului judiciar şi în procuratură; Asigurarea funcţionalităţii sistemelor de repartizare aleatorie a dosarelor şi de înregistrare audio a şedinţelor de judecată ș.a. acțiuni pe care le regăsiți în Programul de activitate a Guvernului;

- combaterea îmbogăţirii ilicite şi confiscarea produselor infracţiunilor de corupţie şi conexe care, rezumativ, presupune nu doar identificarea corupților, ci și la crearea unor mecanisme cît mai eficiente de recuperare a prejudiciilor aduse de aceștia. Pentru cetățeni este important să știe că vinovații sînt trași la răspundere, dar este la fel de important să vadă că banii furați sînt recuperați din averile celor care au furat și nu din buzunarele oamenilor simpli.

- combaterea fraudării utilizării fondurilor externe – măsură care va avea drept obiectiv investigarea şi tragerea la răspundere penală a vinovaților pentru utilizarea neconformă a fondurilor oferite Republicii Moldova din asistență externă, în conformitate cu prevederile Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană şi altor convenții internaționale în materie;

- controlul averilor, intereselor personale şi al conflictelor de interese;

- integritatea instituțională şi servicii publice pe platforme electronice, care presupune cultivarea integrității în sectorul public, ajustarea prevederilor legii privind testarea integrității profesionale la principiile de constituționalitate, protecția avertizorilor de integritate, în conformitate cu cele mai bune practici şi recomandări ale Consiliului Europei, introducerea garanțiilor suplimentare pentru desfășurarea testării integrității în cazul judecătorilor etc.

Pe domeniul Politică externă, securitate și apărare Guvernul își propune implementarea practică a unor obiective fundamentale și ambițioase cum ar fi:
- implementarea cu succes a agendei de asociere, avînd drept scop obținerea statutului de țară-candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană pînă la următoarele alegeri parlamentare ordinare;
- aprofundarea parteneriatului strategic cu România pentru integrarea europeană a Republicii Moldova;

- consolidarea relaţiilor strategice multidimensionale de bună vecinătate cu Ucraina, cu accent pe integrarea europeană;

- avansarea dialogului strategic cu SUA,

- dinamizarea dialogului politic cu Federaţia Rusă în vederea normalizării relaţiilor bilaterale, inclusiv în domeniile comercial-economic, energetic şi migraţional, valorificînd pe deplin potenţialul Tratatului de prietenie şi cooperare;

- continuarea dialogului politic şi dezvoltarea cooperării practice cu NATO prin implementarea IPAP, pachetului de consolidare a capacităţilor de apărare, altor programe, cu scopul reformării şi modernizării sectorului de securitate şi apărare al RM în conformitate cu Constituția RM;

- adoptarea Strategiei securității naționale a Republicii Moldova;

- profesionalizarea graduală a Armatei Naționale, inclusiv prin creșterea ponderii militarilor prin contract;

- consolidarea controlului democratic asupra forțelor armate;

- alte priorități pe care le găsiți în programul de guvernare.

Obiectivul de Reintegrare a țării va fi una din preocupările constante ale Guvernului după învestirea sa. Eforturile noastre se vor concentra pe următoarele direcții de bază:

- promovarea obiectivului privind retragerea necondiționată de pe teritoriul Republicii Moldova a forțelor armate şi a stocurilor de muniții ale Federației Ruse, conform prevederilor constituționale şi angajamentelor internaționale existente;

- colaborarea cu Uniunea Europeană şi Ucraina în vederea securizării frontierei moldo-ucrainene și extinderea mandatului Misiunii EUBAM;

- identificarea mecanismelor de aplicare în regiunea transnistreană a Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană, prevăzută de Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. În acest sens, după încheierea cu succes a procedurilor de investire și numire a Guvernului, deja pentru ziua de mîine este programată o întîlnire cu Delegația UE la Chișinău etc. 

La acest capitol, urmarea consultărilor cu vice prim-ministrul pentru reintegrare, se conturează și o viziune care deocamdată nu este inclusă în programul de activitate a Guvernului, dar care poate constitui subiectul unui document separat de politici – definirea unui termen definit pentru reintegrarea țării.

Republica Moldova nu va putea nici merge înainte și nici crește fără o dezvoltare economică durabilă, asigurarea securității energetice, sporirea competitivității și crearea locurilor de muncă. 

În ultimul timp, deja și oamenii mai puțin inițiați în politică și economie, vorbesc despre necesitatea restabilirii relațiilor cu Fondul Monetar Internațional, ca o precondiție pentru normalizarea cooperării cu toți partenerii de dezvoltare. Guvernul va avea acest obiectiv prioritar și va întreprinde demersuri susținute pentru atingerea lui în termeni cît mai restrînși. 

În acest context, Stabilizarea, Transparentizarea și consolidarea sectorului financiar-bancar, constituie una din principalele priorități, constituind piatra de boltă de care depinde starea economiei și societății per ansamblu. Echipa guvernamentală contează foarte mult pe susținerea Parlamentului în vederea punerii în practică a tuturor obiectivelor din programul de activitate a Guvernului la acest capitol și în mod prioritar:

- determinarea valorii pierderilor suportate de stat în cazul Băncii de Economii a Moldovei, Unibank și al Băncii Sociale și publicarea  informației respective;

- adoptarea și implementarea unei decizii delimitate în timp pe cazul celor trei bănci (BEM, Unibank, Banca Socială), în corespundere cu cele mai bune practici internaționale.

Nu vom ezita să demarăm, în cooperare cu Parlamentul, verificarea modului de concesionare a Aeroportului Internațional Chișinău, de executare a angajamentelor contractuale și întreprinderea acțiunilor în apărarea interesului statului, în conformitate cu legislația în vigoare.

Un obiectiv prioritar va constitui și asigurarea Protecției dreptului de proprietate, a respectării obligațiilor contractuale și a prevenirii tentativelor de preluare abuzivă a afacerilor. În aceeași linie se înscrie și prioritatea de a elabora și aproba, în cooperare cu Parlamentul, a legislației în vederea instituirii funcției de avocat al poporului pentru protecția mediului de afaceri (business ombudsman). 

Noul Cod al Muncii este solicitat atît de asociațiile patronale, cît și de sindicate. Adoptarea acestuia va fi o prioritate pentru noul Guvern. La fel de importantă este și revizuirea și consolidarea mecanismului de analiză a impactului de reglementare în procesul de creație legislativă, inclusiv în cadrul procesului de armonizare a legislației naționale cu cea europeană, neadmiterea aprobării fără analiza impactului de reglementare a actelor normative și legislative care afectează sectorul privat. O atenție specială va fi acordată inovațiilor, cercetării și dezvoltării tehnologice, cu accentul pe implementarea practică a realizărilor științifice și inovaționale.

Politici fiscale și administrare fiscală și vamală eficientă va constitui o preocupare constantă a Guvernului, avînd drept obiectiv motivarea și stimularea mediului de afaceri de a se dezvolta prin respectarea rigorilor legale și în parteneriat cu autoritățile statului. Nu mai puțin importantă este Administrarea proprietății publice, care să aducă cetățenilor siguranța probată prin fapte că statul își poate proteja și multiplica avuția.

Dezvoltarea agriculturii moderne va garanta securitatea alimentară a țării prin dezvoltarea dinamică a sectorului agroindustrial și sporirea competitivității/productivității acestuia, cu accente pe: promovarea producției cu valoare adăugată înaltă, asigurarea pieței interne cu produse autohtone competitive, substituirea produselor agroalimentare din import și creșterea exporturilor, în special de produse finite. Măsurile primordiale vizate de Guvern la acest capitol se vor axa pe: revizuirea sistemului de impozitare în agricultură, resetarea și regîndirea sistemului de subvenționare în agricultură, accesul sectorului la resurse financiare cît mai ieftine și pe termen lung.

Securitatea energetică a țării și eficiența energetică va constitui una din preocupările majore ale cabinetului de miniștri și a mea personală. Dependența de energia de import dintr-o singură sursă ne-a transformat în ostateci nu doar a unor costuri exagerate și fraudelor din sistem, dar și ne face foarte vulnerabili în fața unui posibil șantaj cu tentă geopolitică. Integrarea Republicii Moldova în piața energetică europeană prin construirea infrastructurii de interconectare cu sistemele energetice ale celor mai apropiate state europene (în primul rînd România) și transpunerea acquis-lui Uniunii Europene în domeniul energetic vor fi în topul agendei Guvernului.

Un alt domeniu indisolubil legat cu precedentul este Justiția și consolidarea statului de drept. La întîlnirea de ieri cu reprezentanții investitorilor străini mi s-a spus că business-ul tratează sistemul de justiție drept un cost suplimentar și nu drept un pilon de sprijin și element de garanție. Este inadmisibil ca această stare de lucruri să perpetueze în continuare, deoarece suferă nu doar subiecții antreprenorialului dar și foarte mulți oameni onești. Setul de acțiuni și măsuri pe care Guvernul urmează să le realizeze împreună cu Parlamentul vizează atît sistemul judecătoresc, cît și sistemul Procuraturii. Sînt masuri primordiale pe care le vom realiza în cooperare cu partenerii de dezvoltare, cu suportul expertizei profesioniste în domeniu și urmînd cele mai bune practici europene.

Afacerile interne și siguranța cetățeanului, buna guvernare, protecția sănătății și cea socială, grija față de tineri și oamenii în etate, reforme în administrația publică centrală și locală care să garanteze servicii publice de calitate și accesibile, securitatea informațională și mass-media independentă, cooperarea cu societatea civilă și o atenție deosebită care urmează să o acordăm culturii – toate aceste obiective sînt extrem de importante și sînt detaliate în programul de activitate a Guvernului pe care-l aveți în față, stimați colegi deputați.

Am comunicat zilele curente cu mai mulți parteneri sociali relevanți – mediul academic, de afaceri, asociativ, patronate, sindicate, asociații culturale și de creație, ambasadori și parteneri de dezvoltare. Toți conștientizează faptul că sîntem „contra cronometru” – nu mai putem pierde nici o zi. În caz contrar, gravele probleme cu care ne confruntăm pot genera un colaps sistemic, o reacție destructivă în lanț cu efecte imprevizibile.

Scopul final al actului de guvernare, pe care ne angajăm să îl înfăptuim, este consolidarea unui stat puternic, care să servească poporul. Un stat cu instituții corecte și drepte, care acționează în baza principiului transparenței și eficienței. Un stat unde funcționează legea, unde instituțiile de drept sunt depolitizate, unde justiția se face în interesul cetățeanului, iar banul public este cheltuit în interesul public. Un stat în care corupția și crima sînt efectiv combătute, iar prioritare sînt respectul pentru drepturile și libertățile omului, refacerea spiritului comunitar și întărirea solidarității.

Condițiile în care are loc votul pentru învestirea Guvernului AIE III sînt diferite de votul din 18 Februarie. Avem o majoritate parlamentară clar definită, proeuropeană și democratică, fapt pentru care țin să le mulțumesc liderilor partidelor care constituie această majoritate: Dlui Vlad Filat, Președinte al PLDM, Dlui Marian Lupu, Președinte PDM și Dlui Mihai Ghimpu, Președinte PL. Domniile sale au reușit, cu înțelepciune și responsabilitate, să găsească compromisul necesar și să depășească propriile orgolii politice, făcînd posibilă depășirea unei lungi crize politice. La fel de sincer le mulțumesc fracțiunilor parlamentare ale partidelor menționate, pentru coeziune și suport în formarea echipei guvernamentale. 

Votul de astăzi pentru învestirea Guvernului va fi un vot pentru normalitate, un vot care să le ofere cetățenilor siguranța că pot avea încredere în capacitatea clasei politice de a le proteja interesele. Necesitatea afirmării unui spirit de consolidare și solidaritate socială este astăzi mai actual ca niciodată. Acesta ar fi motivul care ar încuraja deputații și din alte fracțiuni parlamentare, în afară de cele care au constituit majoritatea, să susțină echipa guvernamentală și programul de activitate a acesteia.

Îmi doresc un spirit de echipă în noua echipă guvernamentală, care să depășească ambițiile înguste de partid și în cadrul căreia competiția  politică să fie înlocuită de competiția pentru randament și performanță. La fel de importantă va fi și o cooperare exemplară a Guvernului cu Parlamentul. În acest sens, voi apela la unele citate care aparțin marelui profet și împărat Solomon (din Cartea Proverbelor și din Eclesiastul): 

„Planurile nu izbutesc, cînd lipsește o adunare care să chibzuiască, dar izbutesc cînd sînt mulți sfetnici. Căci prin măsuri chibzuite cîștigi bătălia și prin marele număr al sfetnicilor ai biruința”. Și un alt citat: „Cine se uită de unde bate vîntul, nu va semăna, și cine se uită de unde vin norii, nu va secera. Dimineața, seamănă sămînța și pînă seara nu lăsa mîna ta să ți se odihnească, deoarece nu știi ce va izbuti, aceasta sau aceea, sau dacă amîndouă sînt deopotrivă de bune”. Morala acestor texte este să muncim, să activăm, să dăm dovadă de inițiativă in ciuda oricăror provocări. Nu trebuie să ne uităm prea mult la vînturile si norii geopolitici, ci trebuie sa facem ceea ce avem de făcut, să asigurăm sinergia cooperării dintre Guvern și Parlament și să aducem marile schimbări în țara.

Dacă vom întruni aceste condiții și vom crede cu fermitate în obiectivele care ni le propunem, dacă ne vom consacra deplin și fără rezerve dreptății, adevărului și servirii cetățenilor – vom reuși.

Acestea fiind spuse, rog să-mi permiteți, stimați deputați, să vă prezint întreaga componență a Cabinetului de miniștri, propus astăzi pentru învestire:

1. Valeriu STRELEȚ – Prim-Ministru al Republicii Moldova;

2. Gheorghe BREGA – Viceprim-ministru;

3. Victor OSIPOV – Viceprim-ministru;

4. Stephane BRIDE – Viceprim-ministru, Ministru al Economiei;

5. Natalia GHERMAN – Viceprim-ministru, Ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene;

6. Anatol ARAPU – Ministru al Finanțelor;

7. Mircea BUGA – Ministru al Muncii, Protecției Sociale și Familiei;

8. Oleg BALAN – Ministru al Afacerilor Interne;

9. Ion SULĂ – Ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare;

10. Loretta HANDRABURA – Ministru al Tineretului și Sportului;   

11. Corina FUSU – Ministru al Educației;

12. Valeriu MUNTEANU – Ministru al Mediului;

13. Anatolie ȘALARU – Ministru al Apărării;

14. Iurie CHIRINCIUC – Ministrul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor

15. Vladimir Cebotari   – Ministru al Justiției;

16. Vasile BÎTCA – Ministru al Dezvoltării Regionale și Construcțiilor;

17. Monica BABUC – Ministru al Culturii;

18. Ruxanda GLAVAN – Ministru al Sănătății;

19. Pavel FILIP – Ministru al Tehnologiei Informației și Comunicațiilor.

Vă mulțumesc, Vă doresc sănătate, pace și prosperare și fie ca bunul Dumnezeu să ocrotească țara noastră – Republica Moldova!”

(Editor L. Alcază)