Memorandumul cu FMI a fost ratat pe ultima sută de metri

Chişinău, 24 sep. /MOLDPRES/.  Comentariul economic al Agenţiei Informaţionale de Stat MOLDPRES

O misiune a Fondului Monetar Internaţională (FMI) se află de trei zile în Republica Moldova pentru a discuta inclusiv politicile care ar putea sta la baza unui program susținut de FMI. Ceea ce este cert e că la finele misiunii nu vom asista la semnarea unui nou Memorandum. Statutul echipei de experţi a fost schimbat brusc, peste noapte, într-o situaţie incertă ce oferă mai multe întrebări decît răspunsuri.

Multe speculaţii pe această vizită s-au făcut în ultimele zile. Doreşte sau nu doreşte Guvernul un nou Acord cu Fondul Monetar Internaţional? A influenţat sau nu demisia Guvernatorului BNM schimbarea statutului misiunii? Este o misiune de negociere sau doar de discuţii asupra unor politici?

Pînă la proba contrarie, nu ne rămîne decît să credem declaraţiilor oficiale. Iar ele nu lasă loc de interpretare.

Premierul Valeriu Streleţ a declarat imediat după demisia şefului BNM, din ajunul sosirii misiunii, că „echipa Guvernului este pe deplin pregătită pentru aceste negocieri, care sperăm că se vor încheia cu succes şi vor duce la stabilizare macrofinanciară şi normalizarea relaţiilor cu toţi partenerii de dezvoltare”. La începutul lui septembrie autoritățile erau gata să accepte un acord cu Fondul „indiferent de duritatea condițiilor FMI”.

„Guvernul s-a arătat deschis să discute eventualele condiţii care vor fi formulate pentru Republica Moldova. S-ar putea ca aceste condiţii să fie destul de dure, nepopulare pe anumite dimensiuni”, menţiona atunci prim-ministrul. Chişinăul a elaborat un proiect de Memorandum ce spera să fie discutat cu noua misiune. Se aștepta ca pe 6 octombrie să se ajungă la un acord cu echipa de experți.

Este greu de crezut că poziţia Guvernului s-a schimbat peste noapte. Fondul cere să se facă reforme. Şi dacă le amîni, costurile cresc.

Că negocierile cu Fondul vor fi mai dure ca oricînd era de așteptat. Astăzi, peste o săptămînă, peste cîteva luni ele vor fi la fel de dure. Iar condiţiile vor fi  la fel de intransigente, mai ales în ceea ce priveşte sectorul bancar aflat în criză, dar şi gestionarea finanţelor publice, care au fost puse în regim de austeritate. Peste cîteva luni FMI nu va fi mai tolerant şi prima întrebare pe care o va pune va fi: au fost sau nu lichidate restanţele la capitolul politici, ce se trag încă din 2013, cînd nu a fost dus pînă la capăt programul precedent.

Criza din sectorul bancar, ajutorul de stat oferit celor trei bănci, condiţiile de transformare a acestuia în datorie de stat, transparenţa şi administrarea corporativă a băncilor vor fi doar unele dinte problemele ce vor fi discutate, indiferent cînd ne vom aşeza la masa de negocieri cu Fondul.

Fondul Monetar Internaţional a anunţat că actuala misiune nu va fi una de negociere înainte de a începe discuţiile cu autorităţile. A făcut-o într-un stil diplomatic. Reprezentantul permanent al FMI în Republica Moldova, Armine Khachatryan, a anunţat că o echipă de experţi a FMI condusă de Ivanna Vladkova-Hollar se află în vizită de lucru la Chișinău „în contextul pregătirilor pentru consultările periodice pentru anul 2015, în baza Articolului IV al Statutului FMI, precum și pentru a iniția discuțiile cu privire la politicile care ar putea sta la baza unui program susținut de FMI”.

Ce să înţelegem din acest comunicat? Misiunea FMI nu este una de negociere a unui nou acord, ci de pregătire pentru negocieri, într-o altă misiune, la o altă dată. Perioada în care va veni noua echipă de experţi va depinde de modul în care autorităţile de la Chişinău îşi vor face lecţia.

O altă întrebare este: De ce a fost schimbat statutul misiunii care era pornită la Chişinău pentru negocieri? Ce s-a întîmplat peste noapte? Luni, chiar în ajunul sosirii delegaţiei, şi-a prezentat demisia  guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei, Dorin Drăguţanu, şi prim-viceguvernatorul, Marin Moloşag. Experţii care erau cu gîndul la negocieri au aflat vestea cînd se aflau deja în avionul spre Chişinău sau chiar la sosire. Ce să creadă ei în această situaţie? Că au un partener care, cel puţin, nu este corect şi serios.

Guvernatorul spune că deocamdată rămîne în funcţie, Parlamentul urmează să examineze cererea abia peste trei luni. O situaţie similară s-a întîmplat şi în anul 2009, cînd BNM nu avea guvernator în timpul negocierilor cu FMI. Dar atunci nu era în demisie prim-viceguvernatorul care exercita interimatul. Demisia celor doi demnitari de la BNM, probabil, a compromis agenda vizitei, care era stabilită şi convenită cu autorităţile moldovene.

În aceste condiții, cînd nu mai există șanse de a ajunge la un acord cu FMI în această toamnă, împrumutul în sumă de 150 milioane de euro oferit de România este ca o gură de aer pentru o economie aflată în suferinţă. Chiar dacă este un împrumut, condiţiile sînt extrem de avantajoase, dobînda anuală a împrumutului este de 1,5 la sută. Prima tranşă, în sumă de 60 milioane de euro va veni în anul 2015. Este un sprijin într-o perioadă dificilă prin care trece Republica Moldova.

Dar mai urmează anumite proceduri inevitabile în acest caz, negocierea Acordului, semnarea, aprobarea în Guvern şi ratificarea în Parlament. Şi să nu uităm că din cele 100 milioane de euro promise de România în 2010 sub formă de finanţare nerambursabilă au fost valorificate puţin peste jumătate. Iarăși depinde foarte mult de Republica Moldova cînd va primi banii.

Creditul românesc, care va fi acordat pe tranşe, ne poate ajuta în următoarele luni, dar nu acoperă golul format în urma blocării de către Banca Mondială şi Uniunea Europeană a suportului bugetar de 45 milioane de dolari şi respectiv 40,5 milioane de euro, luate în calcul la elaborarea bugetului penau anul 2015. Astfel că autorităţile, mai devreme sau mai tîrziu, vor fi nevoite să se aşeze la masa de negocieri cu FMI.

Republica Moldova a mai avut o perioadă îndelungată în anii 2003 - începutul 2006 cînd nu a avut program cu Fondul Monetar Internaţional. Însă atunci economia nu era în criză. Creşterea anuală era de 6-7,5 la sută. Sectorul bancar se ţinea tare, nu era răvăşit de furturi, iar finanţele publice nu erau erodate de probleme. Astăzi este o altă situaţie.

Reporter V. Bercu, redactor F. Galaico