Valerian Balan: „Pomicultura ar putea deveni un catalizator al sectorului agricol”

Chişinău, 8 dec. /MOLDPRES/. Interviu acordat în exclusivitate pentru Agenţia Informaţională de Stat MOLDPRES de către profesorul universitar Valerian Balan, doctor habilitat în agricultură, laureat al Premiului Naţional pentru anul 2015.

Valerian Balan s-a născut la 29 septembrie 1949 în satul Slobozia, raionul Ştefan Vodă. În 1971 a  absolvit Facultatea de Horticultură a Institutului Agricol din Chişinău (astăzi - Universitatea Agrară de Stat din Moldova). A activat ca agronom în sovhozul „Suvorov”, raionul omonim (1971), laborant superior (1972), aspirant (1973), cercetător ştiinţific (1976), asistent (1985), docent (1986), profesor universitar (din 1998) la Catedra de pomicultură, prodecan (1985-1988) şi decan (2001-2014) al Facultăţii de Horticultură a Universităţii Agrare de Stat din Moldova (UASM). În prezent este profesor universitar la Catedra de pomicultură a aceleiaşi instituţii. Este autor a peste 280 de publicaţii ştiinţifice, inclusiv a trei cărţi şi două manuale, care ilustrează toate aspectele ştiinţifice şi tehnice legate de creşterea şi fructificarea pomilor de măr şi cireş. În 2001 a editat primul manual de pomicultură  din R. Moldova, lucrare de o mare valoare didactică şi ştiinţifică pentru pregătirea specialiştilor în domeniu. În 2010 a fost decorat cu ordinul „Gloria Muncii”. În acelaşi an este ales Membru de Onoare al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu Siseşti” din România. În 2015 a fost distins cu Premiul Naţional pentru ciclul de lucrări „Tehnologii în intensificarea culturii mărului şi cireşului”.

Întrebare: Stimate domnule profesor, V-aş ruga să Vă referiţi la lucrările pentru care aţi fost distins cu Premiul Naţional.  În ce constau acestea?

Răspuns: Pe parcursul a mai bine de patru decenii am efectuat ample cercetări în domeniul intensificării culturii mărului şi cireşului. Ca rezultat, au fost elaborate bazele ştiinţifice ale intensificării cultivării mărului şi cireşului, tehnologii avansate, orientate spre utilizarea la maximum de eficientă a condiţiilor naturale, economice şi aplicarea unor tehnologii moderne optime, corespunzătoare fiecărei zone de cultură. De asemenea, a fost instituită metodologia determinării distanţelor de plantare la pomi, în funcţie de zona pomicolă, sistemul de cultură, factorii ecologici, biologici şi economici, care se foloseşte cu succes în proiectarea livezilor. Totodată, a fost elaborată metoda de stabilire a dozelor de îngrăşăminte pe baza cartării agrochimice şi a bilanţului elementelor nutritive în livadă, ce caracterizează starea de nutriţie a pomilor.

Î.: În 2014 aţi fost decorat cu Medalia de Aur la Expoziţia Internaţională „Inventica” din Iaşi, România, pentru elaborarea unei noi metode de tăiere a ramurilor la pomi. Ce reprezintă această invenţie?

R.: Este vorba de stabilirea tehnicii de rărire şi stimulare a creşterii fructelor la măr. A fost stabilit momentul aplicării, tehnica de utilizare, concentraţia optimă a răritorilor chimici la reglarea încărcăturii pomilor cu rod şi a factorilor de mediu, care trebuie luaţi în considerare la aplicarea substanţelor chimice de rărire.

Î.: Unde şi cum au fost aplicate rezultatele cercetărilor dvs.?

R. : Ele au fost aplicate în staţiunile didactice experimentale  din Criuleni şi Orhei, iar tehnologiile obţinute sînt utilizate de către birourile de proiectare a livezilor moderne. În urma cercetărilor efectuate, s-a elaborat tehnologia culturii mărului în sistem intensiv. Astfel, s-a obţinut o recoltă de fructe de 15-20 t/ha fără irigare şi circa 25-30 t/ha – cu irigare şi un profit de 35-40 mii  lei/ha. Aplicarea tehnologiei culturii mărului în sistem superintensiv poate asigura o recoltă de 40-50 tone/ha, obţinîndu-se un profit de 70-90 mii lei/ha, iar a tehnologiei culturii cireşului în acelaşi sistem -  o recoltă de cireşe de 15-20 t/ha cu un profit de 70-90 mii lei/ha. Precum vedeţi, dacă am utiliza aceste tehnologii, folosind judicios speciile şi soiurile pomicole, mecanizarea, irigarea, chimizarea şi alte măsuri agrotehnice, am putea obţine producţii mari de fructe de calitate superioară la costuri mici.

Î.: Care este situaţia actuală în domeniul pomiculturii în R. Moldova şi cum vedeţi perspectivele de dezvoltare a acesteia?

R.: Ramura pomicolă în ţara noastră este una dintre cele mai profitabile în domeniul agroindustrial. În prezent avem 110 mii de hectare de livezi, dintre care superinstensive - 25 mii ha. Din păcate, recolta medie pe țară este de 4-5 tone la hectar, iar unele livezi sînt transformate în păşune. Pomicultura ar putea deveni un catalizator al sectorului agricol, dacă am planta mai multe livezi intensive şi superintensive. Chiar şi în atare situaţie, pomicultura este o ramură care aduce un venit important la buget, reprezentînd 20% din costul total al producţiei agricole. Pe viitor este necesar să înfiinţăm plantaţii-mamă de portaltoi vegetativ şi de altoi din soiuri moderne, acceptate pe piaţa Uniunii Europene. Pentru aceasta trebuie să restabilim producerea materialului săditor devirozat. Vorba este că mulţi fermieri cumpără material săditor de peste hotare, la preţuri de 2-3 ori mai mari. De asemenea, agricultorii au nevoie de frigidere pentru păstrarea producţiei şi de linii de ambalare a acesteia.

Î.: Ce a însemnat pentru dvs. acordarea Premiului Naţional?

R.: Este o recunoaştere de către stat a rezultatelor cercetărilor ştiinţifice efectuate în domeniul pomiculturii. Mă bucur că tot ce-am făcut în acest domeniu se implementează în practică şi este de folos fermierilor. De unul singur însă nu poţi face multe lucruri. Munca pe care am depus-o a fost îndrumată de către dascălii mei - Gherasim Rudi, Valentin Tomaşiev şi Vasile Babuc. Pe parcursul cercetărilor am fost susţinut de către colegii de catedră - Gheorghe Cimpoieş, Ananie Peşteanu, Valeriu Manziuc, Mihai Barbăroşie şi alţii.

Î.: La ce lucraţi în prezent?

R.: Sînt directorul unui nou proiect ce ţine de perfecţionarea tehnologiilor de întreţinere a livezilor superintensive de cireş şi măr, elaborarea tehnicilor de formare a calităţii fructelor conform standardelor europene. Scopul acestuia este de a perfecţiona tehnologiile şi a obţine recolte de fructe de calitate înaltă şi competitive pe piaţa UE.

Î.: Vă Mulţumim pentru interviu şi Vă dorim succes!

(Reporter N. Roibu, editor M. Jantovan)