Economia moldovenească a înregistrat o evoluție peste așteptări pe fondul acutizării crizei

Chişinău, 16 mar. /MOLDPRES/. Comentariul economic al Agenției Informaționale de Stat MOLDPRES

Economia Republicii Moldova a înregistrat o scădere de 0,5 la sută, în anul 2015, o evoluție peste estimările analiștilor și ale autorităților, care se așteptau la un declin de pînă la 2 la sută. Biroul Naţional de Statistică (BNS) a anunţat marți rezultatele pentru anul trecut, care indică o valoare a produsului intern brut de circa 122 miliarde de lei.

Evoluția economiei este surprinzătoare în condiţiile în care consumul final a scăzut  cu 2,1 la sută, comerțul exterior a fost în declin, producția agricolă s-a diminuat cu circa 14 la sută, creșterea industriei a fost în limita marjei de eroare, iar remitenţele au coborît la nivelul din timpul crizei din anul 2009.

Datele statistice relevă însă că ritmul de creștere s-a redus semnificativ în trimestrul doi, la 2,5 la sută, fată de 4,8 la sută în primele trei luni ale anului, iar în trimestrul trei a fost pe minus 3,7 la sută și respectiv 3,3 la sută în ultimele trei luni ale anului.

Ministerul Economiei, Banca Mondială, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare anticipau o contractare a economiei moldovenești în anul 2015 de 2 la sută.  Reducerea Produsului Intern Brut cu circa 2 la sută în acest an, potrivit prognozei, ”este desigur un regres în dezvoltarea țării, iar o relansare rapidă a economiei în următorii ani ar fi un scenariu frumos, dar probabil prea optimist”, constatau autorii studiului ”Tendințe în economia Moldovei”, lansat de Institutul Național de Cercetări Economice.

Centrul Analitic Independent ”Expert-Grup” a ”nimerit ținta”  cu prognoza ce a coincis cu datele făcute publice de BNS. ”Recesiunea din 2015 a fost cauzată practic de toate componentele Produsului Intern Brut. Vedem scădere masivă a marjei de consum, a investițiilor, exporturilor”, explică Andrian Lupușor, directorul executiv al ”Expert-Grup”. În opinia acestuia, ”scăderea, probabil, ar fi fost mai mare dacă nu aveam deprecierea leului, care a amortizat scăderea economică din anul trecut pentru că a descurajat importurile și a încurajat exporturile. În plus, acele puține investiții străine, exprimate în lei au fost mai mari,  și aceasta a alimentat creșterea economică în lei, plus efectul inflaționist al deprecierii s-a observat în special la sfîrșitul anului 2015 și începutul anului 2016, care nu a reușit să afecteze imediat creșterea reală a Produsului Intern Brut. Am avut un efect temporar a deprecierii asupra creșterii economice”.

Potrivit expertului,  ”gravitatea recesiunii  nu se reflectă, de fapt, în această scădere, de 0,5 la sută, situația este mult mai gravă, pentru că vom avea o perioadă lungă de creștere foarte lentă în următorii ani. Aceasta trebuie să ne îngrijoreze cel mai mult, deoarece Moldova ca să asigure convergența la țările din regiune trebuie să crească mai rapid, cu 6-7 la sută anual, însă creșterea prognozată este de două ori mai mică decît nivelul considerat optimal”.

Directorul executiv al Centrului Analitic Independent, la fel ca și alți experți, apreciază că în recesiunea din 2015 nu este reflectat efectul crizei bancare. Aceasta ”se va reflecta  în anii următorii”.

Aproape de indicatorii anunțați de BNS a fost și Institutul Național de Cercetări Economice care a prognozat o creştere economică de 0,6 la sută, în anul 2015, în cazul „unei gestiuni adecvate a riscurilor iminente”.

Experții IDIS ”Viitorul” care anticipau o scădere economică de 4 la sută, sînt mai rezervați în comentarii. ”Având în vedere că au existat deficiențe majore în sistemul bancar, este important să înțelegem dacă activitatea și datele oferite de sistemul bancar corespund realității. În rapoartele BNM pentru primele luni ale anului 2015, doar Banca Socială raportează acumulare de venituri din dobînzi nete de peste 600 milioane de lei. Este important de notat că acest indicator reprezintă sursa de valoare adăugată în economia națională, în același timp indicatorul dat este unul calculat și nu obligatoriu încasat, adică nu este obligatoriu o valoare adăugată realizată”, menționează expertul Sergiu Gaibu.

Potrivit acestuia, atunci cînd sistemul bancar este suficient de sănătos, devierile date sînt ignorabile la nivel de statistică pe națiune, dar atunci cînd trei bănci sînt în proces de lichidare și prin intermediul acestora au fost realizate delapidări în valoare de peste 10 la sută din PIB, activele sînt într-o stare deplorabilă, dobînda sporită la un portofoliu compromis reprezintă niște valori efemere, iar proporțiile acestor valori sînt de natură să aibă un impact asupra statisticii în general.

Este o situație fără precedent, consideră Gaibu care adaugă că este necesară investigarea și corectarea statisticii naționale cu valorile respective. ”Din păcate acest subiect, care a fost menționat anterior de IDIS ”Viitorul” nu a fost examinat pe larg de instituțiile de stat și nu a fost examinat impactul real al datelor financiare ale acestor trei bănci”, apreciază expertul.

BNS constată că diminuarea Produsului Intern Brut a fost determinată de reducerea cu 13,4 la sută a valorii adăugate brute în sectorul agricol, silvicultură și pescuit, diminuarea cu 0,5 la sută în comerț și o scădere cu 1,4 la sută a valorii adăugate brute în administraţia publică şi apărare; asigurări sociale obligatorii; învăţămînt; sănătate şi asistenţă socială. Pe de altă parte, s-a înregistrat o creștere a valorii adăugate brute cu 20,1 la sută în domeniul activităţilor financiare şi de asigurări, cu 3,4 la sută în industria extractivă și industria prelucrătoare, precum și cu 4,3 la sută în tranzacţiile imobiliare și alte activități.

Un factor important la formarea PIB a fost din partea exportului net, care a înregistrat o creștere de 4,3 la sută, însă, potrivit experților, acesta a avut ”un efect pozitiv mai mult aritmetic asupra PIB-ului”.

Previziunile pentru acest an diferă de la o instituție la alta, de la stagnarea anticipată de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare la o relansare destul de moderată în anul 2016 de 2,9 la sută, la care se așteaptă ”Expert-Grup”. Banca Mondială anticipează o creștere de 1,5 la sută, iar Ministerul Economiei, potrivit prognozei actualizate în octombrie 2015,  mizează pe un  avans de 1,5 la sută.

Reporter: V. Bercu Editor: F. Galaico