Au fost inaugurate Zilele Constantin Stamati, la 230 de ani de la naşterea scriitorului

Chişinău, 19 mai /MOLDPRES/. La Muzeul Naţional de Literatură „M. Kogălniceanu” din Chişinău au fost deschise astăzi Zilele Constantin Stamati, la 230 de ani de la naşterea scriitorului. Ele se vor desfăşura în perioada 18-22 mai în capitală şi la Casa-muzeu ce-i poartă numele din satul Ocniţa,  raionul Ocniţa, informează MOLDPRES.

În cadrul unei conferinţe de presă, organizată astăzi la Chişinău, directorul muzeului sus-numit, Vasile Malaneţchi  a menţionat că în program a fost inclusă o suită de manifestări.

În context, la sediul central al muzeului a fost etalată expoziţia fotodocumentară „Constantin Stamati: viaţa şi activitatea”, cu o serie de piese de patrimoniu din colecţiile instituţiei, printre care se află şi primul volum al autorului – „Muza românească”,  apărut în 1868, cu un an înainte de moartea scriitorului.

Potrivit lui Vasile Malaneţchi, expoziţia este itinerantă.  Ea va fi dusă la Casa-muzeu „Constantin Stamati” din satul Ocniţa, raionul Ocniţa, unde va fi vernisată alături de o altă amplă expoziţie, permanentă.

Sîmbătă, 21 mai, echipa muzeului împreună cu un grup de scriitori şi oameni de cultură se va deplasa la Ocniţa, unde vor participa la „Sărbătoarea teiului”,  care se va desfăşura în curtea Casei-muzeu „Constantin Stamati”.

Tot aici, duminică va avea loc Festivalul literar-artistic cu genericul „Ninge cu flori de tei în primăvară”. În cadrul lui vor evolua colective artistice de la instituţiile de învăţămînt din raionul Ocniţa.

Constantin Stamati s-a născut în 1786 la Huşi sau la Iaşi, România. În 1812 se stabileşte cu traiul la Chişinău, unde a deţinut mai multe funcţii publice. A tradus din creaţia lui A. S. Puşkin, G. Derjavin, M. Lermontov, a altor scriitori ruşi, precum şi din literatura franceză. A fost un autor iluminist, care a rămas în literatura română prin creațiile sale - „Suceava și Alexandru cel Bun în sec. XV”, „ Marele Ștefan și bravul său hatman Arbore”,  „Neneaca, cuconașul ei și dascălul”,  „Geniul vechi al romanilor și românii de astăzi”, „Despre Basarabia și cetățile ei vechi” ș.a. În 1870 este ales membru de onoare al Academiei Române. Spre sfîrşitul vieţii s-a retras la conacul său din satul Ocniţa, unde s-a stins din viaţă la 12 septembrie 1869.

(Reporter N. Roibu, editor M. Jantovan)