Prim-ministrul Pavel Filip a prezentat Parlamentului legile asupra cărora Executivul și-a asumat răspunderea

Chişinău, 27 sep. /MOLDPRES/. Prim-ministrul Pavel Filip a prezentat astăzi Parlamentului cele șapte legi, asumate de Guvern, care se referă la sectorul financiar-bancar, dar și la convertirea în datorie de stat a creditelor de urgență oferite de către Banca Națională a Moldovei (BNM) celor trei bănci care au fost lichidate. Toate proiectele de legi au fost coordonate cu Fondul Monetar Internațional (FMI), care urmează să examineze în octombrie 2016 un nou program pentru R. Moldova, informează MOLDPRES.

La începutul şedinţei speciale, fracţiunea socialiştilor a blocat tribuna centrală a Legislativului. Deputaţii au fost rugaţi să-şi ocupe locurile în sală, însă după ce nu au acceptat, speakerul Andrian Candu a cerut o pauză tehnică. Ulterior, Candu a anunţat că „Igor Dodon şi Zinaida Greceanîi sînt sancţionaţi, astfel nu vor putea lua cuvîntul şi ține discursuri în cadrul a trei şedinţe a Legislativului”.

După ce deputaţii socialişti au părăsit sala de şedinţă a Parlamentului, premierul a început prezentarea legilor asupra cărora Executivul şi-a asumat răspunderea. „Mergem pe această formulă, de asumare a răspunderii, pentru că nu mai avem timp, a rămas o lună pînă la ședința comitetului executiv al FMI. Dacă alegem formula clasică nu vom reuși să adoptăm legile respective și să deblocăm finanțarea FMI și a Uniunii Europene”, a declarat prim-ministrul Pavel Filip.

Pachetul de legi cuprinde șapte proiecte privind redresarea și rezoluția băncilor: Depozitarul central al valorilor mobiliare, emisia de hîrtii de valoare în contul garanțiilor oferite BNM de către Guvern în anii 2014 și 2015 pentru creditele acordate celor trei bănci declarate falite, proiectele de modificare a Legii bugetului de stat, Legii bugetului asigurărilor sociale de stat și Legii fondurilor de asistență medicală. „Modificările efectuate vor reda încrederea partenerilor externi, vor preveni crizele din sistemul bancar, vor ridica nivelul de responsabilitate a administraţiei băncilor, precum şi vor permite deblocarea fondurilor externe”, a spus premierul.

Potrivit proiectului privind convertirea în datorie de stat a creditelor de urgență, se preconizează emiterea obligațiunilor de stat în sumă de pînă la 13 miliarde 583 milioane de lei pe o perioadă de pînă la 25 de ani, la o dobîndă efectivă de 5 la sută. Obligațiunile vor fi transmise BNM. „Suma care va rămîne în mod real la datoria publică pînă la urmă nu este cunoscută. Pe lîngă asta, din resursele respective se vor scoate toţi banii recuperaţi şi care pot fi recuperaţi, inclusiv prin intermediul investigaţiei Kroll. Pentru Guvern este important ca suma pe care o recuperează să fie cît mai mare, astfel încît să fie redusă datoria publică”, a menţionat Filip.

La acest subiect, preşedintele Legislativului a specificat că „700 milioane de lei au fost deja recuperate din procedura de lichidare a băncilor. Totodată, au fost iniţiate 300 de dosare penale, în baza cărora au fost sechestrate active în sumă de 3, 5 milioane de lei. Nu trebuie să uităm nici de raportul Kroll, care va identifica persoanele, tranzacţiile şi activele fraudate, inclusiv cu localizarea, îngheţarea, apoi recuperarea sumelor de bani”, a afirmat Candu.

Un alt proiect de lege asumat de Executiv vizează rectificarea bugetului de stat. Astfel, veniturile și cheltuielile la buget vor fi reduse cu 2 miliarde 650 milioane de lei. Deficitul este estimat la 4 miliarde 182 milioane de lei sau 3,15 la sută din Produsul Intern Brut. Datoria de stat internă va constitui la sfîrșit de an 21,7 milioane de lei, iar cea externă 32,4 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 40,8 la sută din PIB. Bugetul asigurărilor sociale de stat va fi suplimentat cu 84 milioane de lei, potrivit proiectului asumat de Guvern.

După prezentarea pachetului de legi, speakerul Andrian Candu a specificat că deputaţii nu pot adresa întrebări, nu pot lua cuvîntul sau iniţia dezbateri în baza proiectelor expuse de premier. „După prezentarea legilor, timp de 72 de ore poate fi iniţiată o moţiune de cenzură împotriva Guvernului. Dacă aceasta nu va fi prezentată, sau ulterior va fi respinsă de Parlament, legile asumate de Executiv intră automat în vigoare şi se publică din nou în Monitorul Oficial al R. Moldova”, a spus Candu.

Preşedintele PSRM Igor Dodon a declarat pentru jurnaliști că fracţiunea socialiştilor va înainta astăzi o moţiune de cenzură. „Am venit cu un apel către toţi deputaţii din Parlament să semneze acest document pentru a stopa intrarea în vigoare a acestor legi. Sperăm că astăzi să acumulăm semnăturile necesare şi să înregistrăm moţiunea din partea a trei fracţiuni: PSRM, PCRM şi PLDM”, a precizat Dodon.

Preşedintele fracţiunii PCRM Ina Şupac şi preşedintele fracţiunii PLDM Tudor Deliu au confirmat că deputaţii comunişti şi cei liberal-democraţi vor semna pentru moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Filip.

După ultima vizită a reprezentanților FMI în R. Moldova, premierul Pavel Filip a declarat în repetate rînduri că este convins că în luna octombrie ţara va avea un acord cu instituția financiară. Ulterior, FMI a înaintat R. Moldova 16 condiții din domeniile fiscal, bugetar, financiar, bancar și energetic, pentru a fi reluată finanțarea.

(Reporter A. Plitoc, editor A. Răileanu)