Scriitoarea Raisa Lungu-Ploaie s-a stins din viaţă

Chişinău, 27 ian. /MOLDPRES/. Prozatoarea Raisa Lungu-Ploaie, deţinătoare a Ordinului „Gloria Muncii” şi a titlului onorific „Maestru al Literaturii”, s-a stins din viaţă ieri seară, la vîrsta de 88 de ani, informează MOLDPRES.

S-a născut la 15 august 1928 în satul Mihăileni, judeţul Bălţi, astăzi raionul Rîşcani. În 1964, a absolvit cursurile literare superioare de pe lîngă Institutul de Literatură „Maxim Gorki” din Moscova. A fost profesoară în mai multe şcoli din Sîngerei şi Cimişlia, publicînd, totodată, schiţe, nuvele şi povestiri în presa literară. A fost redactor la revistele „Nistru şi „Femeia Moldovei”.

În 1960, Raisa Lungu-Ploaie a debutat editorial cu volumul „Povestiri”, urmat de cărţile: „Cîntecul unei viori“, „Mărţişoare“, „Culorile fermecate“, „Floarea cerului“, „Poiana de argint“, „Pana albastră“, „Ştii tu, cum rîde soarele?“, „Dragostea de peste o viaţă“ și altele.

A tradus cărţile: „Robinson Crusoe” de Daniel Defoe, „Trandafirul de aur” de Konstantin Paustovski, „Adio”, „Gulsarî” de Cingiz Aitmatov, „Mobi Dic sau Balena Albă” de Herman Melville ş.a. Unele dintre prozele ei au fost traduse în limbile: norvegiană, ungară, estonă, kazahă, bulgară, rusă, ucraineană, turkmenă ş.a.

Potrivit criticilor literari, Raisa Lungu-Ploaie face parte din generaţia care s-a impus în nuvelistică prin dramatism şi laconism. „Scrie o proză tipic feministă, sentimentală, cu accente dramatice şi cu personaje care se prăbuşesc în golurile dintre iluzia bovarică a vieţii şi situaţiile ei vitrege“, nota academicianul Mihai Cimpoi în volumul său „O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia“.

În 1998, prozatoarea Raisa Lungu-Ploaie a fost distinsă cu titlul onorific „Maestru al Literaturii” şi în 1998 – cu Ordinul „Gloria Muncii”. Raisa Lungu-Ploaie va fi înmormîntată duminică, la Cimitirul Central Ortodox de pe strada Armenească din Chişinău.

(Reporter N. Roibu, editor L. Alcază)