Raportul Național de Dezvoltare Umană constată un decalaj mare dintre sate și orașe la nivel de sărăcie

Chişinău, 14 iun. /MOLDPRES/. Diferența dintre veniturile populației din localitățile urbane și rurale s-a dublat în cinci ani, de la 23,6 la sută în 2010 la aproape 42 la sută în 2015. Deși venitul mediu disponibil al populației a crescut de două ori în perioada 2010-2015, decalajul dintre cei care trăiesc la oraș și sate s-a acutizat, se constată în Raportului Național de Dezvoltare Umană 2015/2016, lansat astăzi la Chișinău de PNUD Moldova.

Potrivit autorilor, aceste inegalități sînt amplificate și de accesul limitat la servicii comunale de calitate în localitățile rurale. În lipsa unei creșteri economice resimțite de locuitorii satelor, doar remitențele sînt cele care asigură consumul. Raportul mai constată că rata sărăciei la sate este de 19 la sută, în timp ce ponderea la orașe este considerabil mai mică, respectiv 5 la sută.

“Considerăm inegalitățile ca devieri de la media favorabilă, și anume de la rezultatul mediu al dezvoltării umane. În timp ce astfel de devieri se regăsesc în întreaga regiune a Europei și Asiei Centrale, inclusiv în Republica Moldova, există anumite probleme specifice contextului, care necesită soluții generate la nivel național”, a afirmat Dafina Gercheva, coordonatoare rezidentă ONU și reprezentantă permanentă PNUD în Moldova.

Oficialul ONU mai constată că în Republica Moldova, inegalitățile sînt în creștere datorită lipsei locurilor de muncă decente, calității reduse a serviciilor, diviziunii urban-rurale, corupției sistemice și endemice, incluziunii și coeziunii sociale reduse. ”Reducerea decalajului dintre bogați și săraci, abordarea provocărilor complexe și interdependente și construirea drumului spre prosperitate și egalitate necesită atît o abordare cuprinzătoare și holistică, cît și eforturi comune”, a adăugat Dafina Gercheva.

Cheltuielile medii de consum ale populației în anul 2015 au fost în creștere față de 2014 cu 12,8 la sută. Marea majoritate a resurselor financiare sînt folosite pentru necesarul de consum alimentar, întreținerea locuinței, îmbrăcăminte, transport și comunicații. Doar 0,6% din cheltuieli au fost destinate învățămîntului, în comparație cu 42,1 la sută folosite pentru achiziționarea produselor alimentare. 

Dezvoltarea umană nu se limitează doar la venituri, ci presupune și acces la servicii de bază. În mediul rural, 8 din 10 fîntîni sînt poluate. Doar 43 la sută din locuitorii satelor au acces la servicii de alimentare cu apă potabilă, față de 90% dintre cei din mediul urban. Astfel, cele mai sărace pături ale populației cheltuiesc în medie pînă la 15 la sută din venitul disponibil pentru a-și permite servicii de alimentare cu apă potabilă și canalizare de standard minim, pentru care costurile sînt prea mari. Inegalități există și la capitolul accesului la serviciile publice a persoanelor cu dizabilități. Peste 70 la sută dintre instituțiile publice nu sînt echipate cu rampe de acces.

Raportul recomandă orientarea politicilor și strategiilor spre dezvoltarea clasei de mijloc, pentru că aceasta reflectă o categorie mare de populație, care ar avea acces la servicii de calitate, ceea ce ar contribui la o dezvoltare umană durabilă.

Raportul Național de Dezvoltare Umană 2015/2016 a fost elaborat de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale IDIS “Viitorul”.

(Reporter V. Bercu, editor L. Alcază)