Modificarea sistemului electoral şi instituirea sistemului mixt de vot – evenimentul politic care a marcat anul 2017

Chişinău, 30 dec. /MOLDPRES/.

Topul evenimentelor politice prezentat de AIS MOLDPRES

Prima lună a anului 2017 a demarat cu o vizită a Preşedintelui Republicii Moldova, Igor Dodon, la Moscova, unde şi-a anunţat intenţia de a semna un memorandum cu Uniunea Euroasiatică şi a spus că optează pentru anularea Acordului de Asociere RM-UE. Declaraţii dezaprobate şi intens criticate de autorităţile de la Chişinău.

https://www.moldpres.md/news/2017/01/18/17000399

Tot în ianuarie, Şeful statului a semnat un decret prin care a retras cetăţenia R. Moldova fostului preşedinte al României, Traian Băsescu, care ulterior a devenit preşedinte de onoare al Partidului Unităţii Naţionale din Republica Moldova.

La începutul lunii martie viaţa politică de la Chişinău se activizează, după ce PDM vine cu o propunere de modificare a sistemului electoral şi trecerea la votul uninominal.

https://www.moldpres.md/news/2017/03/06/17001782

Iniţiativă criticată de partidele de opoziţie care au organizat şi o serie de proteste, nemulţumiţi de posibila modificarea a Codului electoral. La 14 martie proiectul privind votul uninominal este înregistrat în Legislativ, iar la finele lunii a fost supus dezbaterilor publice. La 30 martie, în Parlament este votat proiectul ce lipseşte deputaţii de imunitate parlamentară.

Luna aprilie începe cu o informaţie parvenită din partea autorităţilor ucrainene care au anunţat că au dejucat o tentativă de asasinare a liderului democraţilor Vlad Plahotniuc şi au reţinut 17 suspecţi. La 12 aprilie, nouă deputaţi, foşti liberal-democraţi, formează un nou grup parlamentar “Grupul Parlamentar Popular European” condus de Iurie Leancă, care ulterior a fost numit în funcţia de vice-speaker. La 18 aprilie, Igor Dodon anunţă că nu va susţine iniţiativa PD privind modificarea sistemului electoral şi propune introducerea votului mixt.

https://www.moldpres.md/news/2017/04/18/17002914

La 5 mai, deputaţii votează în primă lectură cele două proiecte de modificare a sistemului electoral şi decid comasarea lor, luând drept bază sistemul mixt. https://www.moldpres.md/news/2017/05/05/17003396

Potrivit deciziei deputaţilor, după alegerile parlamentare din 2018, Legislativul va fi compus din 50 la sută deputaţi aleşi în circumscripţii uninominale, iar restul pe liste de partid. La finele lunii mai, democraţii anunţă că vor reveni la propunerea de a institui votul uninominal după alegerile din 2018.

https://www.moldpres.md/news/2017/05/10/17003486

La 11 mai, reprezentanţi ai societăţii civile şi simpatizanţi ai partidelor politice au participat la un protest împotriva modificării sistemului electoral.

În 26 mai, Partidul liberal anunţă că părăseşte coaliţia de guvernare şi îşi retrage miniştrii din Executiv. Tot la finele lunii mai, cinci diplomaţi ruşi sunt declaraţi persona non-grata, eveniment care atrage un răspuns similar din partea Federaţiei Ruse, care expulzează în scurt timp cinci diplomaţi moldoveni.

https://www.moldpres.md/news/2017/05/30/17004031

Luna iunie vine cu anunţul liberalilor de trecere a formaţiunii în opoziţie şi adoptarea unui proiect de lege ce permite deputaţilor neafiliaţi şi independenţi să creeze fracţiuni. În iunie, experţii Comisiei de la Veneţia au transmis autorităţilor de la Chişinău  o  evaluare cu note critice a modificărilor operate în sistemul de vot şi un set de recomandări.

https://www.moldpres.md/news/2017/06/16/17004626

Luna iunie a fost marcată de reforma Guvernului, în urma căreia numărul ministerelor a fost redus. La 20 iulie, 74 de deputaţi votează pentru modificarea sistemului electoral şi trecerea la votul mixt.

https://www.moldpres.md/news/2017/07/20/17005639

Decizia de modificare a sistemului electoral a fost dezbătută intens în societate. Tot în iulie, Legislativul aprobă o nouă structură a Guvernului, care are doar nouă ministere. Luna iulie se încheie cu proteste ale opoziţiei împotriva votului mixt.

La 2 august, vicepremierul rus Dimitri Rogozin este declarat persona non-grata de autorităţile de la Chişinău, iar la începutul lunii septembrie conducerea PDM anunţă că va propune modificarea Constituţiei prin introducerea în legea supremă a unor referinţe despre vectorul european al ţării.

https://www.moldpres.md/news/2017/09/12/17006928

În aceeaşi lună democraţii vin cu o iniţiativă prin care propun opoziţiei parlamentare acces la procesele instituţionale. La 19 septembrie, Comisia Electorală Centrală permite organizarea unui referendum de demitere a primarului capitalei Dorin Chirtoacă, arestat pentru suspiciuni de corupţie. Plebiscit care eşuează la 19 noiembrie, după ce la urne se prezintă doar 17,53% din numărul total de peste 630 de mii alegători înscrişi pe listele electorale.

La 17 octombrie, Curtea Constituţională constată că preşedintele R. Moldova nu are drept de veto la numirea ministrului Apărării şi decretul de numire a acestuia poate fi semnat de speaker sau de premier.

https://www.moldpres.md/news/2017/10/17/17008094

Fapt care s-a şi întâmplat la 24 noiembrie când Eugen Sturza a fost numit în funcţia de ministru al Apărării prin decretul lui Andrian Candu.

Ultima lună a anului s-a remarcat printr-o multitudine de proiecte legislative aprobate, inclusiv legea anti-propagandă şi schimbarea a jumătate din membrii echipei guvernamentale.

(Reporter A. Zara, editor L. Alcază)