Evenimentele economice care au marcat anul 2017

Chişinău, 31 dec. /MOLDPRES/.

De la reforma administrației publice la reducerea organelor de control, stabilitatea economică și revenirea comerțului exterior pe creștere, dar și consolidarea poziției Republicii Moldova pe piața Uniunii Europene, Agenția informațională de stat MOLDPRES prezintă evenimentele-cheie care au marcat anul 2017.

Un an al reformei administrației publice centrale

Pe 26 iulie premierul Pavel Filip a anunţat că Guvernul intră într-o nouă etapă, în contextul votării de Parlament a noii structuri a Executivului. În urma transferurilor de competențe, din 16 ministere au rămas 9.

La 3 septembrie se anunță, în ședință de Guvern, că se va face reducerea cu 50 la sută a aparatului central al ministerelor. Reducerile de personal se fac în contextul reformei administrației publice centrale, care a dus la preluarea funcțiilor unor ministere de către altele.

După ședința săptămânală a Partidului Democrat din Moldova din 19 decembrie, s-a anunțat despre remanieri radicale în Guvern, șapte membri ai Executivului au fost înlocuiți. Scopul anunțat este „întărirea caracterului tehnocrat şi profesionist al echipei guvernamentale”. Președintele Igor Dodon a respins cele șapte candidaturi la funcțiile de vicepremier și ministru, înaintate de prim-ministrul Filip. Pe 22 decembrie șeful cabinetului de miniștri a înaintat repetat aceeaşi listă de persoane, care însă a fost respinsă repetat.

Mai puține organe de control

Guvernul a decis în şedinţa din 15 iunie reducerea numărului organelor cu funcţii de control. Astfel, din 33 de instituții de control vor rămâne doar 11, precum şi 5 regulatori independenţi, pentru a asigura „predictibilitate şi transparență în efectuarea controalelor de stat, care nu mai lasă loc pentru corupţie”. Organele de control au fost comasate după domeniile specifice și tipurile de riscuri, fiind excluse chiar cele mai mici dublări a ariilor de competență. Ulterior au fost reformate și alte instituții publice care aveau funcții de control.

La 9 noiembrie, ministrul Economiei și Infrastructurii, Octavian Calmîc, anunța că reforma privind reorganizarea, optimizarea și crearea organelor cu funcții de control va fi finalizată până la sfârșitul anului 2017, astfel ca la începutul anului 2018 să funcționeze în regim deplin și pe noi principii. Numărul organelor de control a fost redus de la 60 la 13 autorități publice care au funcția de control de stat și împuterniciri de a efectua controale asupra activității de întreprinzător, pentru asigurarea calității produselor și serviciilor pe piață. Reforma urmărește „micșorarea constantă a presiunii asupra mediului de afaceri, excluderea abuzurilor și ridicarea calității serviciilor”.

Numărul actelor permisive reduse la mai mult de jumătate

La 21 iulie Parlamentul a votat o serie de modificări legislative privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător, în vederea scăderii poverii asupra comunității de business. Potrivit documentului, au fost eliminate 140 de acte permisive, inclusiv 18 licențe. A fost cea mai mare „curățenie” în pachetul de acte permisive după ce în 2016 au fost excluse peste o sută de documente. La sfârșitul anului 2015 existau 416 acte permisive, care, potrivit unui studiu al Ministerului Economiei și Băncii Mondiale, nu corespundeau cu cel puțin unul din principiile bunei reglementări stipulate în Legea privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător.

Cele 150 de acte permisive rămase vor fi eliberate prin intermediul ghișeului unic, care va funcționa în baza unui Sistem Informațional automatizat de gestionare și eliberare a actelor permisive, elaborat cu suportul Băncii Mondiale prin intermediul Proiectului Ameliorarea Competitivității.

Exporturile şi importurile revin pe linia de creştere

Comerțul exterior și-a revenit pe o creștere puternică în 2017, după căderea din 2015 și stagnarea din 2016 și va atinge un nou prag istoric, de 7 miliarde de dolari. La 7 decembrie, Biroul Național de Statistică anunța o majorare a exporturilor cu 17,5 la sută, iar a importurilor cu 19,2 la sută față de aceeași perioadă a anului  precedent.

Tendințele de dezvoltare a agriculturii şi industriei, înviorarea cererii externe (în special, din partea României și Federației Ruse), precum și creșterea prețurilor pe piața mondială la produsele agricole și mărfurile alimentare sunt factorii care au determinat ascensiunea exporturilor, potrivit Ministerului Economiei și Infrastructurii. Ritmul relativ înalt de creştere a cererii interne a stimulat importurile.

Banca Mondială lansează o nouă strategie de țară

Pe 28 iulie Consiliul directorilor executivi al Grupului Băncii Mondiale a aprobat Strategia de țară 2018-2021 pentru Republica Moldova. Noua strategie oferă asistență în tranziția spre un model nou de creștere economică, mai durabil și mai incluziv.

Cei trei piloni principali ai Cadrului de parteneriat cu țara sunt guvernanța economică, a serviciilor și dezvoltarea competențelor. Grupul Băncii Mondiale va oferi asistență pentru consolidarea supremației legii și responsabilizarea instituțiilor economice prin îmbunătățirea calității și implementarea reglementării climatului investițional; consolidarea gestiunii activelor în sectorul public și sporirea guvernanței și a stabilității sectorului financiar.

Poziţiile pe piaţa UE se consolidează

Republica Moldova și-a consolidat pozițiile pe piața Uniunii Europene, ponderea livrărilor de mărfuri moldovenești în țările UE a ajuns, după zece luni, la 65,3 la sută din total exporturi, față de 64,1 la sută în aceeași perioadă a anului 2016. 

Exporturile Moldovei către țările CSI s-au majorat cu 10,7 la sută, iar ponderea a scăzut de la 21 la sută în ianuarie-octombrie 2016 la 19,8 la sută în zece luni 2017.

Zilele de glorie, 20-21 decembrie

Pe 20 decembrie Consiliul de directori executivi al FMI a finalizat prima evaluare a Programului Republicii Moldova și astfel a deschis accesul la cea de-a treia tranșă de 22.2 milioane de dolari SUA.

În aceeași zi Republica Moldova a semnat două acorduri, cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Banca Europeană pentru Investiții, privind finanțarea interconexiunii rețelelor electrice moldovenești cu cele din România, în sumă totală de 160 milioane de euro. ”Este un megaproiect energetic, ce vine să sporească securitatea energetică a Republicii Moldovei și să dea o alternativă reală a sistemului electroenergetic actual bazat pe cel sovietic”, a declarat Octavian Calmâc, ministerul Economiei și Infrastructurii. El a menționat că aceasta este cea mai mare investiție făcută de la independență încoace. Reprezentantul UE la Chișinău, Peter Michalko, a apreciat proiectul drept unul „major”, care leagă Republica Moldova de piața energiei electrice a Uniunii Europene. „Este un exemplu de cooperare excelentă dintre Uniunea Europeană, BERD, BEI și Banca Mondială în ceea ce privește materializarea unui proiect concret care va face o schimbare pentru cetățenii Republicii Moldova”, a menționat diplomatul.

La 21 decembrie Uniunea Europeană a decis să ne ofere un suport bugetar în sumă de 36.3 milioane de euro pentru crearea locurilor de muncă și o administrație publică consolidată.

Stabilitatea economică şi relansarea după criza din anul 2015

La 15 decembrie, Biroul Național de Statistică a anunțat o creștere economică, în termeni reali, de 5,4 la sută în trimestrul trei al acestui an, iar în nouă luni de 3,8 la sută. Este al doilea an de stabilitate economică și relansare după criza din anul 2015, când s-a înregistrat o scădere cu 0,4 la sută, deși ritmul de creștere a încetinit. Ministerul Economiei, Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială anticipează o creștere de 3,5 la sută a economiei moldovenești în 2017, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare este mai rezervată în prognoze și se așteaptă la un avans de 3,0 la sută.

Centru Analitic Independent „Expert-Grup” constată lipsa unor modele sustenabile de dezvoltare și apreciază că este necesară regândirea modelului de creștere economică a Republicii Moldova, prin realizarea unor reforme sistemice care vor avea un impact asupra calității și dinamicii creșterii economice din anii următori. În acest sens, ameliorarea competitivității economiei moldovenești „trebuie să rămână și în continuare prioritatea zero pentru autorități”.

BNM menține cea mai scăzută rată de bază din ultimii ani

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei a decis, la 27 decembrie, să mențină rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt la nivelul de 6,5 la sută anual, pe fondul unor tendințe dezinflaționiste.

Pe 5 decembrie rata de bază a fost redusă cu 0.5 puncte procentuale, de la 7.0 la sută până la 6.5 la sută anual. A fost a patra oară în acest an când rata de bază este micșorată. În 2016, rata a fost redusă de la 19 la 9 la sută anual, iar în anul 2017, de la 9 la 6.50 la sută.

O nouă lege privind activitatea băncilor

Parlamentul a adoptat o nouă Lege privind activitatea băncilor care va facilita tranziția la un regim  de supraveghere bazat pe evaluarea riscurilor și pe verificarea respectării principiilor. Legea introduce standardele internaționale și va intra în vigoare la 1 ianuarie 2018.

Actele normative menite să asigure cadrul de reglementare necesar au fost deja elaborate și vor fi aprobate pe etape, în conformitate cu un plan detaliat de acțiuni care prevede termene de publicare și implementare pentru fiecare act normativ în parte. O strategie actualizată privind implementarea standardelor Basel III (Directivele UE privind cerințele de capital: CRR/CRD IV) a fost publicată în iunie 2017.

(Reporter V. Bercu, editor L. Alcază)