Valeri Ianioglo: „Puterea Regiunii de Dezvoltare UTA Gagauz-Yeri constă în oameni”

Interviu acordat în exclusivitate pentru Agenția Informațională de Stat MOLDPRES de către Valeri Ianioglo, directorul Agenţiei de Dezvoltare Regională UTA Gagauz-Yeri

MOLDPRES: Anul 2018 va rămâne în istorie drept anul multor reforme și proiecte importante. În ce măsură acestea se referă la Regiunea de Dezvoltare pe care o conduceți?

Valeri Ianioglo: Desigur, a fost şi pentru noi un an plin de evenimente importante. Agenţia de Dezvoltare Regională din UTA Gagauz-Yeri a fost constituită abia la mijlocul anului 2016, adică mult mai târziu faţă de alte agenţii similare din ţară, or, în anul 2018 am reuşit să depăşim această întârziere. Am reuşit să ajungem din urmă colegii din alte regiuni, în special la capitolul elaborării documentelor strategice, începând şi realizarea acestora. Acest fapt ne-a permis să discutăm, împreună cu eventuali donatori, cu date concrete, chestiuni de dezvoltare regională. Dacă luăm în considerare faptul că anterior asemenea activităţi nu s-au făcut, atunci, bineînţeles, că acestea sunt reforme. Anume în contextul lansării proiectelor am reuşit să dăm start unei noi concepţii de promovare şi dezvoltare a regiunii noastre.

M.: În ce măsură aţi reuşit să realizaţi planurile propuse la începutul lui 2018?

V.I.: Am reuşit să îndeplinim tot ce ne-am propus, chiar dacă uneori părea că planurile noastre sunt prea ambiţioase. Împreună cu partenerii de dezvoltare, antrenând experţi în domeniul dezvoltării regionale, am elaborat un şir de programe în importante sectoare cum ar fi: dezvoltarea infrastructurii de susţinere a afacerilor în UTA Gagauz-Yeri, în perioada 2017-2022 (şase proiecte); dezvoltarea infrastructurii drumurilor, locale şi regionale, în perioada 2018-2025 (cinci proiecte); dezvoltarea sectorului de aprovizionare cu apă şi canalizare, perioada 2018-2025 (nouă proiecte); eficientizarea energetică a clădirilor publice (opt proiecte); sporirea atractivităţii turistice a regiunii, perioada 2019-2025 (zece proiecte).

Mizăm mult pe pachetul de concepte de proiecte, creat de specialiştii agenţiei, aprobat de grupurile de lucru, iar ulterior şi de Consiliul regional al UTA Gagauz-Yeri. Trebuie de menţionat că avem proiecte de perspectivă, cu bătaie lungă şi impact, care vor stimula creşterea economică a regiunii găgăuze.

În prezent, este în desfăşurare un proiect de management al deşeurilor în raionul Vulcăneşti, care va fi parte componentă al programului naţional de lichidare a deşeurilor în zona nr.1. Cu susţinerea partenerilor din programul „Susținerea agriculturii și dezvoltării rurale în UTA Găgăuzia și raionul Taraclia” (SARD), finanţat de Uniunea Europeană, am reuşit să procurăm peste trei mii de containere pentru gunoi, ce sunt distribuite gospodăriilor din localitate. De asemenea, au fost cumpărate două autospeciale pentru evacuarea deşeurilor. Toate acestea permit să schimbăm mentalitatea oamenilor, care înţeleg tot mai mult importanţa curăţeniei mediului înconjurător.

Nu pot să nu amintesc şi de finalizarea proiectului care a prevăzut dezvoltarea infrastructurii şi construcţia unui drum de acces la Incubatorul de afaceri din municipiul Ceadâr-Lunga. Acesta a sporit atractivitatea structurii pentru operatorii economici - au apărut cinci rezidenţi noi şi au fost create 141 locuri de muncă.

Un rol determinant îl are ADR UTA Gagauz-Yeri şi la construcţia Parcului industrial din municipiul Comrat. În 2018, în cadrul acestui proiect au fost valorificaţi 16,6 milioane de lei. Jumătate din această finanţare a fost alocată din bugetul local. Lucrările se efectuează conform unui grafic comun cu investitorul străin, compania Fujikura, iar în primul trimestru al anului curent se planifică lansarea unei importante linii de producere.

M.: Numiţi trei cauze principale care, după părerea dumneavoastră, au împiedicat realizarea reformelor şi dezvoltarea regiunii găgăuze?

V.I.: Agenţia de Dezvoltare Regională UTA Gagauz-Yeri îşi desfăşoară activitatea în condiţii mai complicate. Această regiune de dezvoltare se deosebeşte de celelalte. Teritorial, aceasta coincide cu hotarele autonomiei găgăuze şi de aceea are nişte note distinctive. Aş zice că există un fel de gelozie din partea unor reprezentanţi ai puterii executive din UTA Gagauz-Yeri. Aceştia parcă ar vedea în noi un fel de concurent.

Totodată, după numărul de populaţie, Regiunea de Dezvoltare UTA Gagauz-Yeri este cea mai mică, de aceea din Fondul Naţional de Dezvoltare Regională nouă ne revin mai puţine mijloace financiare. Acest fapt ne impune să căutăm posibilităţi alternative de finanţare a proiectelor. De asemenea, agenţia nu a reuşit, deocamdată, să găsească parteneri pentru realizarea proiectelor din zona Mării Negre. Ne ciocnim cu un fel de atitudine suspicioasă faţă de găgăuzi şi UTA Găgăuzia în general. Însă, asta nu ne opreşte şi în prezent se lucrează mult pentru a ne încadra în programe de cooperare transfrontalieră.

M.: În opinia dumneavoastră, care ar fi trei elemente ce vă fac să fiţi încrezător că situaţia economică în regiunea pe care o conduceţi se va îmbunătăţi?

V.I.: În primul rând, constat că se creează cu succes o infrastructură de susţinere a antreprenoriatului şi acest fapt va fi neapărat cu rezultate pozitive. În acest sens dispunem de un concept foarte bun, şi dacă izbutim să atragem în realizarea lui businessul serios, atunci sunt sigur că acesta va fi cel mai atractiv punct de dezvoltare a autonomiei găgăuze.

În al doilea rând, bucură acel fapt că în trei oraşe ale autonomiei au fost create zone economice libere, care vor juca un rol important în creşterea şi dezvoltarea economiei regiunii. Şi în al treilea rând – scopul programului nostru pentru dezvoltarea turismului în regiune urmăreşte anume creşterea economică. Fiecare concept presupune posibilităţi pentru realizarea mai multor proiecte, menite să activizeze populaţia, să atragă investiţii, să impulsioneze reanimarea tradiţiilor, culturii găgăuzilor, vestită prin viniviticultură, bucătărie, anume prin prisma dezvoltării turismului ş.a.

M.: Care ar fi punctele tari, dar şi cele slabe, ale regiunii UTA Gagauz-Yeri?

V.I.: Componenta cea mai puternică a Regiunii de Dezvoltare UTA Gagauz-Yeri sunt locuitorii acesteia, în mare parte găgăuzi, care în virtutea specificului etnic, fac posibilă realizarea oricărui proiect. Un factor negativ ar fi că regiunea este exagerat de politizată, ceea ce complică conlucrarea şi realizarea proiectelor prin susţinere şi eforturi comune, unind mijloacele Fondului Naţional de Dezvoltare Regională şi cele ale administraţiei locale, destinate pentru construcţii capitale. Consider că în acest sens se cer schimbări şi la nivel de ţară, iar gestionarea de comun acord al fondurilor ecologic, de eficienţă energetică, de dezvoltare regională va permite ca banii publici să fie cheltuiţi mai eficient.

M.: Ce priorităţi aveţi pentru 2019?

V.I.: Priorităţile noastre vor fi aceleaşi şi în anul pe care tocmai l-am început. În 2017 am elaborat o strategie de dezvoltare a regiunii până în 2020. Avem şi un plan de implementare a acestei strategii. Vom face o analiză detaliată a activităţii noastre pentru realizarea acestei strategii şi vom purcede la pregătirea altui document, care să prevadă implementarea strategiilor naţionale. Vom depune în continuare eforturi pentru participarea la proiectele de cooperare transfrontalieră, precum şi realizarea proiectelor incluse în Documentul unic de program pentru anii 2017-2020. În anul 2019 vom acorda atenţie sporită instruirii organelor de administraţie publică locală, mai ales în domeniul atragerii investiţiilor, conform programelor care funcţionează pe teritoriul ţării. De asemenea, o atenţie maximă va fi acordată colaborării cu potenţiali donatori, în contextul pregătirii mai multor proiecte, care să fie incluse în următorul Document unic de program.

M.: Vă mulţumim pentru interviul acordat şi vă dorim mult succes!