Creştinii ortodocşi de rit vechi sărbătoresc Anul Nou

Chişinău, 13 ian. /MOLDPRES/. Creştinii ortodocşi de stil vechi sărbătoresc în noaptea de 13 spre 14 ianuarie Anul Nou. Decalajul de 13 zile dintre sărbătorile oficiale ale creştinilor ortodocşi şi ale celor de rit vechi a apărut în anul 1924, când unii credincioşi au refuzat să adopte calendarul Gregorian şi l-au menţinut pe cel Iulian, notează MOLDPRES. 

În Republica Moldova obiceiurile de Anul Nou „pe vechi” sunt păstrate mai mult în localităţile rurale. În seara de Ajun, cete de tineri, dar şi de adulţi, umblă cu uratul din casă în casă cu tălăngi și buhaiuri pentru un an mai roditor și mai îmbelșugat. În unele sate, flăcăii încing și dansul căluților, pentru ca gospodăriile să fie protejate în anul care vine. Cele mai populare obiceiuri cu această ocazie sunt "Capra", "Ursul", "Pluguşorul", "Sorcova" ş.a.

Obiceiul de a ura în prag de An Nou vine din cele mai vechi timpuri, când în ultima zi a anului localnicii umblau prin comunitate şi îşi doreau fertilitate pământului și belșug gospodăriei. De regulă, urătorii erau îmbrăcați în haine tradiționale și purtau măști care întruchipau diferite figuri mitologice, cântau și dansau pentru a întâmpina noul an cu voie bună.

Anul Nou pe stil vechi mai este marcat în Rusia, Armenia, Belarus, Letonia, Ucraina, Kazahstan, Uzbekistan şi în Georgia. Tradiţia de a întâmpina Anul Nou pe vechi s-a menţinut, de asemenea, în Serbia şi Muntenegru, deoarece Biserica Ortodoxă Sârbă, la fel ca şi cea Rusă, continuă să activeze după calendarul Iulian, precum şi în unele cantonamente din Elveţia. 

Anul Nou în stil vechi este sărbătorit şi de ruşii-lipoveni din România, adepţi ai Bisericii Creştin-Ortodoxe de Stil Vechi. Bunăoară, rușii din Galaţi mai păstrează încă obiceiul unor mâncăruri tradiţionale de Revelionul pe vechi: un fel de clătite cu brânză sau cu carne, vărzari, piroşte, găluşti din aluat, cu interior de carne tocată, fierte în apă cu sare. Gospodinele învârtesc de sărbători cozonaci, cârnaţi şi sarmale.

Diferenţa între cei care respectă sărbătorile de rit vechi şi cei care urmează calendarul Gregorian constă în faptul că sărbătorile pe stil nou cu dată fixă sunt celebrate cu 13 zile mai devreme. Singura sărbătoare pe stil nou care respectă vechiul calendar Iulian este Paştele, însă deşi are ca punct de reper data din calendarul Iulian, aceasta se stabileşte în funcţie de calendarul nou.