Peste 200 de oameni au primit în dar mărțișoare din partea colaboratorilor unui muzeu

Chişinău, 1 mar. /MOLDPRES/. O acțiune inedită au organizat astăzi colaboratorii Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală. În această zi, ei au dăruit mărțișoare la mai mult de 200 de oameni în Grădina Publică ”Ștefan cel Mare și Sfânt” din capitală, informează MOLDPRES.

Solicitat de agenție, directorul instituției, Petru Vicol, a menționat că a fost o inițiativă frumoasă de a dărui în această zi trecătorilor în Grădina Publică mărțișoare, care simbolizează venirea primăverii.

”Ne-am gândit și la faptul să promovăm acest mărțișor, care în decembrie 2017 a fost înscris în Lista Reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanităţii a UNESCO. Muzeul nostru este cea mai potrivită instituție pentru a promova acest element din patrimoniul național. Noi am legat mărțișoare la mână. Conform tradiției, ele sunt legate fie la mână, fie la gât, pentru a fi protejați de cele rele. Trecătorii au rămas surprinși și au aflat mai multe despre acest element din cultura spațiului românesc”, a mai spus Petru Vicol.

La rândul său, cercetătorul Andrei Prohin a afirmat că mărțișorul semnifică trecerea de la anotimpul rece la cel cald și succesiunea zilei și nopții prin cele două culori – alb și roșu. ”Unii etnografi presupun că în trecut mărțișorul consta din culorile alb și negru. În unele localități mărțișorul e din trei culori – alb, roșu și verde. De asemenea, în unele regiuni ale Peninsulei Balcanice se întâlnesc și culorile galben și albastru. Am mai întâlnit o comparație interesantă. O cercetătoare compară culorile alb-negru cu penajul rândunicii – vestitor al primăverii”, a precizat Andrei Prohin.

Tot astăzi, echipa Bibliotecii Naţionale pentru Copii „Ion Creangă”, împreună cu elevii Gimnaziului nr. 7 din capitală, au desfăşurat acţiunea „Un mărţişor în schimbul unui zâmbet” la Spitalul Republican pentru Copii „Emilian Coţaga”. Ei au dăruit peste 150 de mărţişoare și cărți copiilor internaţi la acest spital. Mărţişoarele au fost confecționate sau procurate de copii, părinţi, bibliotecari, cadre didactice.

Una din legendele simbolului primăverii spune ca odată soarele a coborât pe pământ, luând chipul unui tânăr, pentru a participa la o horă dintr-un sat. Zmeul, văzând că acesta a luat chipul tânărului, l-a răpit și l-a închis într-o temniță, provocând suferinţă întregii naturi. Se spune că râurile au încetat să mai curgă, păsările să mai cânte... până nici copiii nu mai râdeau. Nimeni nu știa ce să facă până când, un tânăr voinic s-a hotărât să-l înfrunte pe zmeu și să elibereze soarele. Acesta a pornit la drum, având puterea multora dintre pământeni. Călătoria tânărului a durat trei anotimpuri: vara, toamna și iarna. Spre sfârșitul iernii, acesta a găsit castelul zmeului și s-au luptat zile întregi până când zmeul a fost doborât.

Slăbit și grav rănit, tânărul a reușit să ajungă până la temnița soarelui, l-a eliberat, după care a murit, sângele acestuia curgând pe zăpada albă. Soarele a urcat pe cer și a vestit venirea primăverii, umplând de fericire inimile pământenilor. Se zice că, de atunci, lumea cinstește memoria tânărului curajos, legând cu o ață două flori: una albă, alta roșie. Culoarea roșie simbolizează dragostea pentru frumos și amintește de curajul tânărului, iar cea albă simbolizează ghiocelul, prima floare a primăverii.