Arhitectul Eugen Bâzgu a fost comemorat la un muzeu din Chișinău

Chişinău, 7 mar. /MOLDPRES/. Regretatul arhitect Eugen Bâzgu, unul dintre întemeietorii Muzeului Satului din Chișinău, primul său director, arhitect și cercetător al patrimoniului cultural al țării noastre, a fost comemorat astăzi la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală printr-o serie de acțiuni culturale, la trei ani de la trecerea sa în eternitate, informează MOLDPRES.

În dimineața zilei, aici a avut loc un parastas în memoria regretatului arhitect, apoi a fost vernisată expoziția de fotografii ”Contribuția arhitectului Eugen Bâzgu la salvgardarea patrimoniului național al Republicii Moldova”, care cuprinde peste 50 de imagini ce reflectă viața și activitatea cercetătorului.

În aceeași zi, în incinta instituției și-a desfășurat lucrările conferința științifică „Valori ale arhitecturii tradiționale din Republica Moldova. In memoriam Eugen Bâzgu”. În cadrul ei, peste 20 de cercetători din R. Moldova au prezentat comunicări din aria de preocupări ale regretatului cercetător: arhitectura populară, monumente istorice, istoria și arhitectura lăcașelor de cult din Basarabia, precum și aspecte din viața și activitatea lui Eugen Bâzgu.

Solicitat de MOLDPRES, directorul Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală, Petru Vicol, a menționat că Eugen Bâzgu a fost arhitect, muzeograf și etnolog, o personalitate cu profunde cunoștințe în diverse domenii, iar obiectivul evenimentului este de a promova numele lui și ideile pe care le-a susținut, în special Muzeul Satului.

”El a iubit cultura, patrimoniul nostru național și și-a pus drept scop salvgardarea acestui patrimoniu prin elaborarea multor proiecte de restaurare și promovare a patrimoniului arhitectural popular și cel ecleziastic. A condus numeroase proiecte în cadrul muzeului. Este autorul proiectului Muzeul Satului și, datorită lui, avem astăzi pe teritoriul acestui muzeu două edificii ecleziastice – două biserici de lemn. A fost autorul proiectului de restaurare a Cetății Soroca, un simbol al istoriei noastre, al Complexului Muzeal ”Manuc Bei”, al Casei memoriale ”Grigore Vieru” ș.a. În total, a realizat peste 100 de proiecte dedicate patrimoniului nostru cultural. Eugen Bâzgu a fost inclus în lista celor mai buni etnografi și etnologi din spațiul românesc începând cu secolul XVIII până în prezent”, a accentuat Petru Vicol.

În context, doctorul în filologie Varvara Buzilă, cercetător științific coordonator în cadrul instituției, soția regretatului arhitect, a afirmat că fiecare lucrare de restaurate el a făcut-o cu mult drag.

”Mă refer la bisericile din lemn de la Palanca, raionul Călărași, pe urmă cea de la Hirișeni, Telenești, adusă pe teritoriul Muzeului Satului, cea de la Gârbova, Ocnița, sau alte monumente, precum ar fi Cetatea Sorocii, Palatul Princiar ”Manuc Bei” din Hâncești, Biserica ”Adormirea Maicii Domnului” din Căușeni - întotdeauna când a lucrat la aceste monumente, a lăsat în urmă și oameni, care au devenit inițiați în domeniu și care într-un fel sau altul puteau și pot să continue lucrările începute. A proiectat peste 100 de biserici, gândite în stilul nostru românesc, într-o arhitectură locală, pentru că a cercetat acest domeniu și știa foarte bine care sunt particularitățile, începând de la masa altarului, continuând cu planificarea, cu acoperișul și cu toate celelalte. Toate activitățile sale au fost bazate pe cercetare”, a precizat Varvara Buzilă.  

În cadrul evenimentului, a fost lansată și culegerea de studii a lui Eugen Bâzgu „Arhitectura populară – memorie identitară”, apărută în 2018 cu sprijinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării. Comunicările prezentate la conferința sus-numită vor fi publicate ulterior într-o culegere tematică sau în Buletinul Științific al Muzeului.

Eugen Bâzgu s-a născut pe 29 octombrie 1955, în oraşul Căuşeni. A absolvit Universitatea Tehnică din Moldova, Facultatea de Arhitectură şi Urbanism (1982). Din 1978 a lucrat în cadrul Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Secţia identificare şi documentare a monumentelor de istorie şi cultură. În anii 1982-1984 activează ca etnograf la Complexul muzeal „Orheiul Vechi”. Din 1984 este angajat la Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, mai întâi în calitate de cercetător ştiinţific, apoi de arhitect-şef, director coordonator al Muzeului Satului-Chişinău. În 2001-2006 este funcţionar la Ministerul Culturii în domeniul patrimoniului imobil. Din 2010 a fost consultant principal în Direcţia patrimoniu cultural şi arte vizuale a Ministerului Culturii și secretar al Consiliului Naţional al Monumentelor istorice. Om emerit al R. Moldova (2010). A semnat peste 100 de articole ştiinţifice în domeniul etnologiei, arhitecturii populare, arhitecturii ecleziastice rupestre din valea fluviului Nistru. S-a stins din viață la 7 martie 2016.