Ponderea remitențelor în Produsul Intern Brut al R. Moldova a scăzut de două ori în ultimii zece ani

Chişinău, 13 apr. /MOLDPRES/. Republica Moldova a ocupat locul trei printre țările din regiunea Europa și Asia Centrală după ponderea transferurilor băneşti efectuate în anul 2018 din străinătate în ţară în raport cu Produsul Intern Brut, cu o cotă de 16,1 la sută, potrivit studiului Băncii Mondiale „Migraţia şi Remitenţele”, informează MOLDPRES.

Transferurile de valută din străinătate rămân o sursă foarte importantă pentru economiile în curs de dezvoltare. Datele instituției financiare internaționale arată însă că remitenţele joacă un rol tot mai mic în creşterea economiei, dacă în 2008, când transferurile au atins o cifră record de 1,66 miliarde de dolari SUA, acestea reprezentau circa 33 la sută din Produsul Intern Brut, în ultimii zece ani ponderea acestora s-a micșorat de două ori.

Pe primul loc în topul ţărilor din Europa și Asia Centrală recipiente de transferuri în raport cu PIB-ul se află Kârgâzstan cu o pondere de 33,6 la sută, urmat de Tadjikistan (31 la sută). Alte state incluse în clasament sunt Kosovo, cu o pondere a remiterilor în PIB de 15,8 la sută, Georgia – 12,2 la sută, Armenia – 12,1 și Ucraina 11,4 la sută.

Cu 14,4 miliarde de dolari SUA, Ucraina este cel mai mare beneficiar de remitențe din regiune în 2018, urmată de Federația Rusă, cu 8,6 miliarde de dolari, Polonia – 7,4 miliarde și România cu 5,2 miliarde de dolari.

Valoarea transferurilor de mijloace bănești efectuate în favoarea persoanelor fizice prin sistemul  bancar din Republica Moldova a crescut în 2018 cu 5.8 la sută, față de anul precedent, până la 1 miliard 255.8 milioane de dolari SUA, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei. Transferurile prin sistemele de remitere de bani din Uniunea Europeană, în favoarea persoanelor fizice, s-au dublat ca pondere în ultimii cinci ani până la 40,43 la sută în  2018, pe fondul reducerii considerabile a remiterilor din CSI de la o cotă de 66,3 la sută în 2013 la 28,3 la sută în anul trecut.

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică pentru 2018, „transferurile băneşti din afara ţării rămân a fi o sursă semnificativă pentru bugetul gospodăriilor. În medie, acestea reprezintă 15,0% din total venituri sau cu 1,5 puncte procentuale mai puţin comparativ cu anul 2017”. Populaţia rurală în comparaţie cu cea urbană este dependentă într-o proporţie mai mare de transferurile din străinătate, ponderea acestora în venituri fiind de 20,4 la sută faţă de 10,0 la sută în cazul populaţiei din mediul urban, mai constată statisticienii.