Procuratura Generală și Procuratura Anticorupție au oferit detalii despre investigarea fraudei bancare

Chişinău, 4 iul. /MOLDPRES/. Reprezentanți ai Procuraturii Generale (PG) și Procuraturii Anticorupție (PA) au oferit joi, 4 iulie detalii despre investigarea fraudei bancare, transmite MOLDPRES.

Conferința a fost organizată după ce în spațiul public a apărut raportul Kroll-2. Procurorul general, Eduard Harunjen a declarat că în contractul semnat cu compania Kroll este specificat că raportul elaborat de aceasta poate fi dat doar Procuraturii Anticorupție și Băncii Naționale a Moldovei, iar publicarea acestuia nu este permisă. „Cu o săptămână în urmă Consiliul Suprem de Securitate a solicitat raportul Kroll. După asta documentul a fost solicitat și de comisia parlamentară. Atunci noi am solicitat BNM să negocieze cu compania Kroll și să ceară acordul, pentru că în clauză se spune ca acest raport poate fi dat doar PA și BNM, oricare altă entitate nu are acces la acest raport. Procuratura Anticorupție nu a eliberat niciun raport Kroll. Acesta este aici pe masă, e unicul exemplar care l-am primit noi și nu-l vom face public niciodată atât timp cât compania Kroll nu ne va permite acest lucru. În caz contrar cineva își asumă un risc foarte mare să plătească sute și zeci de mii de euro, poate milioane pentru prejudiciul cauzat prin nerespectarea unei cauze contractuale. Nu știm dacă Kroll a dat acceptul, dar am auzit că o variantă succintă a raportului, cu multe cifre omise, a fost publicată”, a declarat Harunjen.

Procurorul general a negat informația precum că ar exista o listă suplimentară la raport și că aceasta ar fi la Procuratura Generală. „Raportul Kroll niciodată nu a fost în Procuratura Generală și nici nu putea să fie pentru că PG nu a negociat cu BNM și cu Kroll. PA este o procuratură independentă care investighează cazul și doar ea a avut acceptul Kroll  să intre în posesia raportului ca să-l utilizeze ca informații, ca începuturi de probă, ca ulterior, prin metode de urmărire penală această informație să devină probă procesuală și să stea la baza condamnării unor persoane”, a conchis Harunjen.

Procurorul anticorupție, Adriana Bețișor a precizat că în prezent, procurorii documentează 26 de cauze penale pe marginea fraudei bancare, iar în instanțele de judecată au fost deja expediate peste 200 de volume de documente. Totodată, potrivit Adrianei Bețișor, până în prezent au fost recuperate 2 mlrd 276 mln de lei în urma fraudei bancare.

„Acea valută care a ieșit din bancă nu a fost găsită, însă au fost identificate bunuri ale persoanelor care sunt recunoscute vinovate pe dosar, prin sentință de judecată, a fost identificată contravaloarea sumei care i se incriminează pe care i s-a aplicat sechestru și care tot prin sentință de judecată a fost încasată în contul stingerii datoriilor la cele trei bănci. Ca date statistice avem 2 mlrd 276 mln de lei, bani recuperați. O parte sunt activele băncilor comerciale și o parte sunt bani care au intrat în contul băncilor ca urmare a titlurilor executorii, fie a sentințelor de condamnare”, a afirmat Bețișor.

Raportul Kroll-2 a fost făcut public astăzi.