Expert-grup: O provocare importantă ține de multiplele presiuni la care trebuie să facă față bugetul public

Chişinău, 25 iul. /MOLDPRES/. O provocare importantă pentru guvernare o reprezintă multiplele presiuni la care trebuie să facă față bugetul public în contextul actual, apreciază experții Centrului Analitic Independent „Expert-Grup” în cea de-a douăzecea ediție a revistei economice „MEGA”, lansată joi, 25 iulie. Autorii publicației compară situația de astăzi cu cea din 2011-2012, care a urmat după criza financiară și economică din 2008-2009, informează MOLDPRES.

„Angajamentele financiare pe care și le-a asumat guvernul anterior, ghidat de mize politice pe termen scurt și reducerea încasărilor la bugetul de stat ca urmare a reformei fiscale, au cauzat un deficit de casă echivalent cu 8 la sută din totalul veniturilor bugetului public național, în primele cinci luni ale anului curent. Ultima dată când sistemul bugetar a fost expus la asemenea presiuni au fost anii 2011-2012, ca o consecință a crizei financiare și economice din 2008-2009”, notează analiștii.

Pe de altă parte, experții estimează că, deși după intrarea în vigoare a prevederilor reformei fiscale au scăzut încasările, gradul de ocupare și investițiile au crescut. „Reforma fiscală s-a soldat cu reducerea cu circa 700 milioane de lei a încasărilor la bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale, în comparație cu scenariul alternativ în care reforma nu s-ar fi produs, însă aceasta a avut un impact notabil asupra procesului investițional. Rata de creștere a investițiilor de capital a fost cu peste 20 puncte procentuale mai mare în scenariul de bază comparativ cu cel alternativ. S-a redus în mod vizibil și fenomenul ocupării informale, estimativ, cu circa 3-4 la sută, fiind vorba de reducerea ocupării informale atât pentru femei, cât și pentru bărbați”, menționează autorii revistei anuale MEGA.

Către finele anului curent, experții prognozează o creștere a cheltuielilor peste veniturile bugetare, cu toate acestea, ritmurile de creștere treptat se vor egala. „Prognozăm că în anul 2019 veniturile totale ale bugetului public național vor crește cu 1,4% față de anul precedent, în timp ce cheltuielile - cu aproximativ 7,8%. În 2020, presiunea asupra finanțelor publice se va disipa datorită creșterii mai rapide a veniturilor și revizuirii cheltuielilor. Veniturile bugetare vor crește cu aproximativ 3,5% față de anul precedent, inclusiv grație impactului pozitiv de termen mediu pe care reforma fiscală din 2018 o va avea asupra bazei impozabile. Presupunem că multe angajamente care presupun cheltuieli bugetare, în special, cele cu caracter investițional, vor fi respinse, astfel, cheltuielile bugetare se vor diminua, cu aproximativ 3,2% față de anul precedent, rezultatul global fiind un deficit sub 1% din PIB”, adaugă experții.

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” se arată optimist în ceea ce privește evoluția economiei moldovenești. Potrivit acestuia, în 2019 și 2020 PIB-ul Republicii Moldova va crește cu 4,4-4,5 la sută, în principal datorită industriei și comerțului. Valoarea adăugată brută în ambele sectoare va crește cu peste 6 la sută, iar în 2020 se așteaptă o rată de creștere mai modestă, de circa 4 la sută în industrie și peste 5 la sută în sectorul comerțului. În 2019, valoarea adăugată brută în sectorul agricol va crește relativ modest, cu 1,8 la sută, iar în 2020, în condiții climaterice normale, creșterea ar putea constitui puțin peste 4 la sută. Sectorul construcțiilor este prognozat să crească cu 6,8 la sută în 2019 și cu circa 3,4 la sută în 2020.

Prognozele experților sunt mai optimiste decât cele ale autorităților și Fondului Monetar Internațional, care se așteaptă la un avans economic în 2019 de 3,7 la sută, iar în anii 2020-2021 de 3,8 la sută.

La mai bine de o lună de la învestirea noului guvern, experții au venit recent și cu o serie de recomandări de politici care ar putea sprijini executivul în stabilizarea sistemului finanțelor publice și politicilor economice, pe termen scurt și promovarea dezvoltării pe termen mediu și lung. Printre acestea se regăsesc: stabilitatea politicii fiscale, sporirea veniturilor bugetare prin reducere evaziunii, evaluarea strategică a cheltuielilor publice, dar și asigurarea transparenței absolute a sistemului finanțelor și proprietății publice. De asemenea, este imperativă o separare mai bună a sferei politice de cea economică și instituirea mecanismelor pentru evitare conflictelor de interese. Priorități pentru actuala conducere trebuie să rămână și asigurarea independenței băncii centrale, gestionarea balanței de plăți, asigurarea transparenței procesului de reformă a relațiilor de muncă și fortificarea cadrului instituțional, dar și fortificarea sistemului național de statistică.