Comunicat de presă al Oficiului Avocatului Poporului

Poziția Ombudsmanului privind inițiativa Guvernului RM de a candida pentru calitatea de stat membru al Consiliului ONU pentru drepturile omului

Chişinău, 17 sep. /MOLDPRES/. Oficiul Avocatului Poporului își face publică opinia pe marginea inițiativei Guvernului Republicii Moldova de a candida pentru calitatea de membru al Consiliului ONU pentru drepturile omului, mandatul 2020-2022. 

Inițiativa în cauză a fost avansată de către fostul guvern, angajamentele voluntare ale statului (obligații asumate de stat pentru a fi realizate în perioada mandatului) fiind transmise președintelui Asambleii Generale ONU pe 5 iunie curent[1].   

Pentru două locuri vacante în Consiliul ONU pentru drepturile omului, sectorul Europa de Est, candidează Republica Moldova, Armenia și Polonia, alegerile urmând să aibă loc în luna octombrie,  la New York, în cadrul sesiunii a 74-a a Asambleii Generale ONU. 

Procedura de vot a fost anticipată de două evenimente, pe 5 septembrie curent la New York și pe 11 septembrie curent  la Geneva, organizate de către Amnesty International și International Service for Human Rights, în al cărui cadru statele candidate au avut posibilitatea să-și prezinte prioritățile pentru mandatul de membru al Consiliului ONU și să răspundă la întrebările diplomaților și ale societății civile. 

Anterior Republica Moldova și-a exercitat mandatul de membru al Consiliului ONU pentru drepturile omului în perioada 2011-2013. 

În corespundere cu Rezoluția Adunării Generale ONU din 15 martie 2006[2], Consiliul ONU pentru drepturile omului este format din patruzeci și șapte de state membre, care sunt alese direct și individual, prin vot secret, de majoritatea membrilor Adunării Generale.  Calitatea de membru se bazează pe o distribuție geografică echitabilă, iar locurile sunt repartizate după cum urmează grupurile regionale: Grupul de state africane (treisprezece); Grup de state asiatice (treisprezece); Grup de state din Europa de Est (șase); Grup de state latino-americane și din Caraibe (opt) și Grupul de state din vestul Europei și alte state (șapte). 

Statele membre ale Consiliului au un mandat de trei ani și nu pot fi eligibile pentru realegerea imediată după două mandate consecutive.  La alegerea statelor membre ale Consiliului se iau în considerare contribuția candidaților la promovarea și protecția drepturilor omului și angajamentele lor voluntare asumate. Adunarea Generală poate suspenda calitatea de membru al Consiliului unui stat care comite încălcări grave și sistematice ale drepturilor omului. 

Candidarea pentru calitatea de membru al Consiliului ONU pentru drepturilor omului constituie un test pentru statul care aspiră la statutul în cauză[3]. De regulă, pregătirile pentru acest examen sunt lansate cu cel puțin jumătate de an înainte de alegeri și presupun un exercițiu de maximă transparență și de implicare în elaborarea și discutarea angajamentelor voluntare nu doar a autorităților publice cu atribuții în domeniu, dar și a societății civile, instituțiilor naționale pentru drepturile omului. 

Instituțiile naționale pentru drepturile omului sunt încurajate de către structurile de profil (Alianța Globală a Instituțiilor Naționale pentru Drepturile Omului) și ale ONU (OHCHR) să-și prezinte opiniile pe marginea angajamentelor voluntare și a inițiativei statului de a deveni țară membră a Consiliului ONU pentru drepturile omului, având în vedere situația privind respectarea drepturilor omului în plan intern și capacitatea, determinarea autorităților de a contribui la ameliorarea stării de lucruri în ce privește respectarea drepturilor și libertăților fundamentale în plan global. 

Poziția Oficiului Avocatului Poporului – Instituția Națională pentru Drepturile Omului  din Republica Moldova privind candidarea Republicii Moldova pentru calitatea de membru al Consiliului ONU pentru drepturile omului, mandatul 2020-2022

Avansarea candidaturii unui stat pentru calitatea de membru al Consiliului ONU pentru drepturile omului este o decizie responsabilă și o oportunitate importantă pentru consolidarea promovării și protecției drepturilor omului la nivel național, precum și contribuirea la remedierea unor probleme din sfera dată la nivel internațional. 

Obținerea calității de membru, asumarea unor angajamente clar definite pe plan intern și extern, pentru a întruni criteriile stabilite în Rezoluția Asambleii Generale ONU 60/251 din anul 2006, și realizarea acestor obligațiuni presupune plasarea problemelor din domeniul drepturilor omului în prim-planul agendei politice și asigurarea unor înalte standarde în promovarea și protecția drepturilor omului. 

Din această perspectivă, Oficiul Avocatului Poporului poate doar să salute inițiativa autorităților moldovenești de a se înscrie în cursa pentru calitatea de membru al Consiliului ONU pentru drepturilor omului. 

În același timp, Instituția Națională pentru Drepturile Omului (INDO) din Republica Moldova, acreditată cu statutul „A” conform Principiilor de la Paris, nu poate face abstracție de la anumite împrejurări pentru a susține ferm demersul autorităților de a deveni membru al acestui for internațional în domeniul drepturilor omului. 

Oficiul Avocatului Poporului tratează acest demers cu precauție având în vedere angajamentele voluntare asumate de către stat în contextul intenției de avansare a candidaturii Republicii Moldova pentru alegerile în cadrul Consiliului ONU pentru drepturile omului, mandatul 2020-2022, precum și impactul modest al activității Republicii Moldova în perioada exercitării mandatului de membru al Consiliului în perioada 2011-2013. 

Drept efecte ale exercitării de către Republica Moldova a mandatului de membru al  Consiliului ONU pentru drepturile omului în perioada mandatului 2011-2013 au fost mai mult beneficiile ce țin de sporirea imaginii și credibilității pe plan extern și mai puțin rezultate palpabile referitoare la starea de lucruri în sfera drepturilor omului în plan intern. Obținerea calității de membru a avut, în opinia noastră, efectul de relaxare pentru adoptarea unor decizii prompte și hotărâte, dat fiind „recunoașterea internațională” a eforturilor de ameliorare a situației în domeniul drepturilor omului. Un exemplu elocvent în acest sens poate servi gradul de îndeplinire și impactul redus al Planului Național de Acțiuni în Domeniul Drepturilor Omului pentru anii 2011-2014. Drept rezultat, cele mai multe recomandări înaintate Republicii Moldova  în cadrul Evaluării Periodice Universale, ciclul II (anul 2016), au fost formulate repetat, fapt ce denotă eșecul statului de a le implementa urmare a Evaluării Periodice Universale, ciclul I (2011). 

Cât privește angajamentele voluntare ale statului pentru calitatea de membru al Consiliului ONU pentru drepturile omului, mandatul 2020-2022, menționăm lipsa unor obligații clare și măsurabile pentru chestiuni de importanță majoră, ale căror efecte să poată fi evaluate. În prezentarea stării de lucruri privind respectarea drepturilor omului autoritățile au evitat să menționeze provocările, problemele mai sensibile existente în acest sens, care se propun a fi soluționate pe perioada mandatului. Iar asta în condițiile în care situația în sfera drepturilor omului în ultimii 5-6 ani nu s-a îmbunătățit considerabil. Domenii problematice în Republica Moldova continuă să fie cele privind liberalizarea spațiului mediatic și garantarea libertății de exprimare; lipsa cadrului legal pentru infracțiunile de ură și prejudecată; asigurarea și monitorizarea calității și siguranței serviciilor medicale; reformarea sistemului judecătoresc și procuraturii în vederea asigurării unei justiții independente, imparțiale, accesibile, funcționale și transparente; crearea unui sistem instituțional eficient de prevenire și combatere a corupției în sistemul public; îmbunătățirea condițiilor de detenție. 

Cu toate că în urma ratificării principalelor instrumente internaționale, asumându-și  angajamente importante, Republica Moldova a îmbunătățit cadrul legislativ național, în implementarea acestuia există deficiențe. De asemenea, statul nostru are restanțe în ceea ce privește îndeplinirea recomandărilor comitetelor și raportorilor speciali ONU, precum și în ceea ce privește realizarea întocmai a angajamentelor de a prezenta  rapoarte  asupra progreselor realizate în aplicarea dispozițiilor convențiilor ratificate. 

În pofida celor menționate, Oficiul Avocatului Poporului susține, cu rezerve, pledoaria autorităților moldovenești de a candida pentru calitatea de membru al Consiliului ONU pentru drepturile omului, în speranța că acest mandat va fi unul mobilizator pentru statul Republica Moldova în sensul antrenării ferme în acțiuni menite să asigure cele mai înalte standarde în domeniul drepturilor omului în țară și implicare activă în realizarea unor inițiative în sfera dată la nivel global. 

Oficiul Avocatului Poporului nu poate să nu ia în calcul faptul că lansarea inițiativei de a candida la funcția vacantă în Consiliul ONU pentru drepturile omului și angajamentele voluntare au fost făcute de către fosta guvernare, iar forțele politice aflate în prezent la putere  au avut prea puțin timp pentru a-și demonstra intențiile privitor la acțiunile pe care le planifică pentru a îmbunătăți situația în domeniul drepturilor și libertăților omului. Oficiul Avocatului Poporului apreciază voința autorităților actuale de a întreprinde acțiuni ferme ce ține de combaterea corupției, reformarea sectorului justiției, demonopolizarea pieței media, libertatea presei și libertatea de exprimare. 

Având în vedere atitudinea rezervată față de intenția în cauză, întemeiată pe constatări și împrejurări obiective, în cazul acceptării candidaturii Republicii Moldova, Oficiul Avocatului Poporului va monitoriza cu multă atenție realizarea angajamentelor voluntare, precum și aportul statului în exercitarea mandatului de membru al Consiliului ONU pentru drepturile omului. De asemenea, Instituția Ombudsmanului va acorda în continuare autorităților tot sprijinul necesar prin oferirea de recomandări și consultanță.   

Oficiul Avocatului Poporului crede că, în cazul obținerii calității de membru al Consiliului, autoritățile Moldovei nu vor interpreta acest vot de încredere ca pe o posibilitate de tolerare și pe viitor a unor practici neconforme standardelor în domeniul drepturilor omului, existente încă la noi în țară, dar vor manifesta multă responsabilitate și angajament pentru a fi la înălțimea așteptărilor cetățenilor țării și ale partenerilor externi, care vor susține candidatura Republicii Moldova. 

Mihail COTOROBAI,

Avocatul Poporului (Ombudsman)

[1] file:///C:/Users/User/Desktop/Cons%20ONU_membru/PLedoaria%20Moldovei.pdf
[2] file:///C:/Users/User/Desktop/Cons%20ONU_membru/Rezolutia%20ONU%20privind%20membrii%20cnsiliului%20ONU.pdf
[3] file:///C:/Users/User/Desktop/Cons%20ONU_membru/Studiu%20Amnesty.PDF