Petru Vicol: „Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală este o carte de vizită a țării noastre”

Chişinău, 18 sep. /MOLDPRES/. Interviu acordat în exclusivitate Agenției Informaționale de Stat „MOLDPRES” de către directorul general al Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală, Petru Vicol.

MOLDPRES: Stimate Domnule director, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală (MNEIN), cel mai vechi muzeu din R. Moldova, în curând împlinește 130 de ani. Adică, este de-o seamă cu Turneul Eiffel! Cum a fost creată această instituție și ce reprezintă acum?

Petru Vicol: Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală este un simbol cultual și științific al Republicii Moldova, iar sediul construit special pentru muzeu, în perioada anilor 1903-1905, reprezintă o capodoperă arhitecturală în centrul istoric al orașului. Instituția are o istorie bogată și un patrimoniu etnografic și natural de excepție, fondat imediat după închiderea Expoziției Agricole și Industriale din Basarabia, organizată la 24-25 octombrie 1889. Muzeul a apărut la  inițiativa baronului Alexandru Stuart, președintele Zemstvei Guberniei Basarabia și primul director al muzeului, care a dorit să creeze pe lângă instituția zemstvei o colecție de piese expuse permanent publicului. Pe parcursul celor 130 de ani de istorie, muzeul a cunoscut mai multe intemperii și provocări, dar și succese și realizări remarcabile.

M.: Cum v-ați pregătit de această aniversare, ce evenimente ați organizat și ce manifestări urmează să aibă loc în timpul apropriat?

P.V.: Toate evenimentele organizate de muzeu în această perioadă au fost dedicate aniversării a 130 de ani de la fondare. Au fost mai multe expoziții și activități culturale atât în țară, cât și peste hotare. Împreună cu colegii, am pregătit un program special pentru lunile septembrie și octombrie cu genericul „130 de ani de istorie și cultură națională”. Startul evenimentelor îl vom da pe 19 septembrie, odată cu lansarea Ghidului MNEIN, iar la 22 septembrie vom organiza Târgul Meșterilor Populari și al producătorilor locali. Au fost invitați cei mai talentați meșteri populari din țară. Sperăm să fie un eveniment frumos și să devină tradițional în acest spațiu. La 24 octombrie, vom invita toți prietenii muzeului la o ședință festivă în cadrul căreia vom vorbi despre trecutul, prezentul, dar și despre viitorul acestei instituții frumoase. În cadrul evenimentului, vom prezenta publicului o lucrare fundamentală dedicată istoriei muzeului, autori fiind Mihai Ursu și Constantin Ciobanu, iar apoi vom vernisa expoziția cu genericul „Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală – 130 de ani de istorie și cultură națională”. Vom expune primele piese intrate în patrimoniul muzeului în 1889, precum și mărturii documentare despre evoluția instituției până în prezent.

M.: Azi, muzeul deţine un patrimoniu de circa 135 de mii de piese. Care dintre acestea sunt cele mai valoroase? Ce ați recomanda să vadă, întâi de toate, unui vizitator care trece pentru prima oară pragul acestui muzeu?

P.V.:  Primul element care impresionează pe mulți , în special pe cei din afara țării, este clădirea muzeului, unică în acest spațiu, un monument de arhitectură de rang național. Apoi, rămân fascinați de patrimoniul divers expus în  expoziția permanentă „Omul, Natura, Cultura”, gândită și prezentată după o concepție originală, în care descoperim relația dintre om și mediul natural. Mulți descoperă cea mai veche Grădină Botanică din oraș cu Foișorul pentru Muzică (autor arhitectul A. Bernardazzi) și Havuzul, edificate special pentru Expoziția Agricolă și Industrială din 1889. Este un cartier dominat de istorie și cultură.

M.: Dacă tot am pomenit turnul Eiffel, acesta are 5,5 milioane de vizitatori anual. Cine vizitează azi MNEIN?

P.V.: Cedăm cu mult în fața simbolului parizian. Anual suntem vizitați de peste 80 mii de oameni, din țară și de peste hotare. Vreau să vă spun că suntem apreciați în special de turiștii străini, care descoperă pe deplin istoria, cultura și natura Moldovei. Suntem o carte de vizită a țării noastre.

M.: Muzeul a fost reorganizat în instituţie din domeniul ştiinţei şi inovării. Ce succese au înregistrat cercetătorii instituției la acest capitol în ultimii ani?

P.V.: Succesele echipei de cercetători sunt vizibile și remarcate atât de instituțiile din țară, cât și din afară. Colegii participă permanent la evenimentele științifice naționale și internaționale din domeniul patrimoniului cultural material și imaterial, iar rezultatele cercetărilor le regăsim publicate în Buletinul Științific Revista de Etnografie, Științele Naturii și Muzeologie, dar și în alte publicații de prestigiu. Cercetătorii sunt autori ai mai multor monografii și studii științifice. Echipa muzeului, în frunte cu Varvara Buzilă, cunoscut etnograf din spațiul românesc, a reușit să contribuie decisiv la elaborarea a trei dosare ale elementelor înscrise de țara noastră în Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității: Colindatul în ceată bărbătească (2013), Tehnicile tradiționale de realizare a scoarței (2016) și Practicile culturale asociate zilei de 1 martie. În prezent, este în proces de elaborare un alt dosar comun cu colegii din România - Cămașa cu altiță - element de identitate culturală în România și Republica Moldova.

M.: Instituția pe care o conduceți desfășoară o activitate expozițională și peste hotare. Ce expoziții ați organizat în ultimii ani dincolo de hotarele țării?

P.V.: În ultimii doi ani, am reușit să implementăm mai multe proiecte expoziționale în afara țării. După o pauză de mai mulți ani, la 18 mai 2017, am expus la Muzeul Țării Crișurilor din Oradea expoziția cu genericul „Imaginea lumii țesută în lână. Scoarțe din patrimoniul Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală”, în cadrul căreia am prezentat cele mai valoroase scoarțe basarabene. În 2018, expoziția a ajuns la Iași și Vaslui. Un eveniment extraordinar a fost expunerea acestei expoziții în sălile Fabricii Regale de Tapiserie din Madrid (Spania), în perioada 26 martie - 17 mai 2019. Pentru prima dată, colecția noastră de scoarțe și piese etnografice a fost expusă în sălile unei instituții europene prestigioase și cu o experiență seculară în arta tapiseriei. Acest eveniment s-a realizat datorită susținerii Ministerului Educației, Culturii și Cercetării și Ambasadei Republicii Moldova în Spania. Un alt eveniment a fost vernisarea expoziției „Basarabia și Crișana. Perenitatea artei populare românești” la Muzeul Țării Crișurilor din Oradea, în perioada 18 aprilie - 21 iulie 2019. Este un proiect conceput de ambele muzee, menit să promoveze patrimoniul etnografic al ambelor instituții. 

Fișier biografic. Petru Vicol s-a născut în 1975, în satul Cuhureștii de Jos, raionul Florești. În 1992-1997, și-a făcut studiile la Facultatea de Istorie a Universității de Stat din Moldova. După absolvirea facultății, este angajat la Arhiva Națională a Republicii Moldova, ocupând mai multe funcții: specialist, șef secție, director adjunct. În perioada 2007-2015, a deținut funcția de director al Arhivei Naționale. În iunie 2015, este angajat în calitate de director prim-adjunct al Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală, iar în ianuarie 2017, este numit în funcția de director general. A participat la mai multe conferințe naționale și internaționale, stagii și perfecționări în domeniul arhivisticii și muzeografiei. Este membru ICOM Moldova și membru al Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor.