INTERVIU MOLDPRES/ Ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ludmila Catlabuga: „Convingerea mea este că trăim vremuri cu multe oportunități, trebuie doar să facem conexiuni între a ști – a vrea și a face”

Interviu acordat în exclusivitate Agenției Informaționale de Stat MOLDPRES de către Ludmila Catlabuga, ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare

MOLDPRES: Doamna ministră, cum este anul 2024 din punct de vedere al afacerilor în agricultură?

Ludmila Catlabuga: Anul 2024 a fost un an divers pentru sectorul agro-industrial, pentru unii a însemnat provocarea secetei, pentru alții a însemnat valoare adăugată la recoltă. Dar ceea ce putem sigur afirma este că agricultorii moldoveni au demonstrat că sectorul are resurse, are voință și are oameni pentru a deveni competitiv, dinamic și prosper. Din punct de vedere economic, agricultura a demonstrat capacitate de depășire a diverselor provocări. Eforturile fermierilor și autorităților au condus la realizări importante și au stabilit premise favorabile pentru dezvoltarea sectorului.

În horticultură, schimbările climatice au pus la încercare recoltele. Totuși, exporturile de fructe au crescut semnificativ, mai ales datorită accesului extins pe piețele Uniunii Europene. Merele, strugurii și prunele moldovenești au ajuns în cantități mai mari pe piețe internaționale. Știm că asocierea și modernizarea sunt soluția. Vom continua să sprijinim grupurile de producători și să încurajăm inovația în plantații.

Sectorul vitivinicol a fost marcat de un an dificil, cu secetă și recolte diminuate. Cu toate acestea, calitatea rămâne prioritatea viticultorilor și asta ne bucură. Iar ca să îi sprijinim știm ce avem de făcut: să creăm condiții pentru relații contractuale echitabile și să susținem înregistrarea plantațiilor în Registrul Vitivinicol. Ne dorim ca viticultorii să privească spre materialul săditor autohton și să avem mai multe plantații tinere de viță de vie. Aceste acțiuni vor aduce stabilitate și vor deschide calea către un sector mai bine organizat.

În afacerile din zootehnie, se atestă dezvoltare continuă. Producția de lapte a crescut cu aproape 18%, iar proiectul AGGRI a oferit fermierilor șansa de a accesa granturi pentru modernizare și aliniere la cele mai înalte standarde. În 2024, au avut loc două apeluri pentru obținerea de granturi, iar un al treilea este programat pentru 26 decembrie 2024, acoperind toate speciile de animale eligibile: bovine, ovine și caprine. Datorită politicilor sectoriale și intervențiilor statului prin subvenții și plăți directe, producția de lapte în fermele autorizate a atins 50.000 de tone în 2024, comparativ cu 42.200 de tone în 2023 și 36.900 de tone în 2022. De asemenea, recunoașterea primei exploatații de ameliorare a porcinelor pentru reproducție este un semnal pozitiv pentru viitorul acestui sector.

În legumicultură, crearea primelor două asociații marchează un moment de cotitură pentru acest sector. Este un semn al maturizării și organizării agricultorilor. Asocierea oferă o nouă dimensiune legumiculturii, transformând acest sector dintr-o activitate dispersată într-o forță capabilă să răspundă cerințelor pieței. Asocierea le permite legumicultorilor să colaboreze eficient, să negocieze mai bine cu procesatorii și rețelele comerciale și să își consolideze poziția în lanțul valoric.

MOLDPRES: Ce pronosticuri şi strategii vedeţi viabile pentru 2025?

Ludmila Catlabuga: Agricultura rămâne un sector strategic, care impactează nu doar economia și securitatea alimentară, dar și felul în care se dezvoltă Moldova rurală. Totuși, pentru a fi pe creștere, acest sector trebuie să demonstreze flexibilitate, viziune și adaptare la toate provocările vremurilor, fie că vorbim de schimbări climatice, fie că vorbim despre crize de logistică, politice sau economice. Pentru Moldova, la această etapă este imperativă dezvoltarea unor culturi agricole rezistente la schimbările climatice și resetarea viziunii de explorare a culturilor agricole în zona de sud. Aceste intervenții, susținute prin investiții în modernizarea sistemelor de irigații și dezvoltarea infrastructurii post-recoltare, vor spori productivitatea și reziliența sectorului. În același timp, consolidarea cadrului instituțional și armonizarea legislației naționale cu reglementările europene vor crea condițiile necesare pentru atragerea de fonduri suplimentare din partea partenerilor internaționali. La nivel instituțional, se vor face pași dinamici pentru instituționalizarea Camerelor Agricole. Acestea vor avea rolul de a sprijini fermierii prin consiliere, formare și implementarea inovațiilor tehnologice. În același timp, definitivarea Legii Horticulturii și crearea Oficiului Horticol vor contribui la consolidarea acestui sector strategic, oferind un cadru normativ și susținere pentru cei din domeniu. De asemenea, investițiile în proiecte de irigare, realizate în colaborare cu Banca Mondială și Agenția Franceză pentru Dezvoltare, vor asigura accesul fermierilor la resurse de apă necesare pentru a-și dezvolta activitatea. Un rol important îl vor juca măsurile financiare specifice, cum ar fi creditul agricol preferențial cu dobândă fixă și perioade extinse de rambursare, precum și subvenții în avans de până la 50% pentru proiectele complexe destinate fermierilor mari, inclusiv pentru linii de sortare și ambalare. Aceste inițiative vor contribui la crearea unui mediu de afaceri favorabil dezvoltării agriculturii.

MOLDPRES: Ce apreciere dați ultimelor evoluții în relațiile economico-comerciale în domeniul agroindustrial?

Ludmila Catlabuga: Măsurile de liberalizare comercială oferite de Uniunea Europeană au avut un impact pozitiv asupra exporturilor agricole ale Republicii Moldova, demonstrând potențialul produselor noastre pe piața europeană. Deși s-au înregistrat scăderi în anumite segmente de export, diversificarea piețelor și consolidarea relațiilor cu partenerii europeni oferă perspective favorabile pentru dezvoltarea viitoare a sectorului agricol. Exporturile de tomate au crescut cu 1.150%, cele de struguri cu 79%, iar sucurile de fructe și legume au înregistrat o majorare de 64%. Produsele moldovenești și-au găsit noi piețe de desfacere în Slovacia, Suedia, Ungaria, Regatul Unit, dar și în țări emergente precum Iordania și Mongolia. Anul a fost marcat și de debutul exporturilor unor produse speciale, precum frunze și ramuri pentru ornamente. Totodată, exporturile de carne de pasăre au crescut cu 40.269%, fiind direcționate în proporție de 99% către Irak. În același timp, exporturile de ouă au înregistrat o majorare de 25%, ceea ce subliniază capacitatea producătorilor moldoveni de a accesa piețe diversificate și de a veni cu oferte pentru piața internațională. Sectorul vitivinicol a continuat să fie un pilon important al economiei, cu creșteri de 18% în volum și 25% în valoare.

Pentru a amplifica aceste progrese, este necesară continuarea armonizării legislației naționale cu cea a Uniunii Europene și munca la calitatea produselor noastre, pentru  a câștiga încrederea partenerilor externi. De asemenea, este important ca agricultorii  să fie conectați la asociațiile de profil, pentru a fi la curent cu cerințele și tendințele piețelor.

MOLDPRES: Ținând cont de experiența dvs anterioară, cum aţi aprecia perspectivele sectorului zootehnic din ţara noastră?

Ludmila Catlabuga: În 15 ani de antreprenoriat, trăind alături de fermieri provocările și reușitele sectorului zootehnic,  în câmp, în grajduri sau la ședințe, în sălile de la minister, afirm cu certitudine că zootehnia rămâne un sector strategic, iar rolul său în conversia producției vegetale în produse de origine animală este de neînlocuit. Cifrele ne arată că suntem pe un drum ascendent. În anul 2024, a fost lansat proiectul AGGRI care le oferă fermierilor posibilitatea de a-și fortifica capacitățile de producere și să-și ajusteze procesele conform celor mai înalte standarde. Pe parcursul anului 2024 au avut loc două apeluri de recepționare a cererilor pentru obținerea granturilor, iar la data de 26 decembrie 2024 va fi deschis cel de-al treilea apel, care va cuprinde toate speciile de animale eligibile (bovine, ovine și caprine). Acest proiect și interesul pentru el demonstrează valoarea pe termen lung al acestui sector.

Datorită politicilor sectoriale și intervenției statului prin subvenții și plăți directe, producția de lapte în fermele autorizate, în anul 2024, se estimează să atingă cifra de 50 mii tone, în comparație cu 42,2 mii tone în anul 2023 și 36,9 mii tone în anul 2022. Acest sector va cunoaște o dezvoltare mai accentuată odată cu armonizarea totală a legislației UE și implementarea acesteia, atunci când vor funcționa toate mecanismele de sprijin tehnologic, logistic, economic, științific, atunci când instituțiile statului vor fi pregătite să deservească și să verifice entitățile economice, fiind dotate cu laboratoare staționare și mobile pentru testarea calității și inofensivității produselor, dar și pentru fortificarea sănătății și bunăstării animalelor. În 2025, mă aștept să vedem rezultate și mai bune, să fie un an al progresului. Proiectul AGGRI va începe să dea roade, fermierii vor investi în ferme și vor moderniza procesul de producție.

MOLDPRES: Cum vedeţi creşterea şi dezvoltarea altor sectoare, într-un mod similar ca cel vitivinicol?

Ludmila Catlabuga: Experiența sectorului vitivinicol, într-adevăr, a reușit să se facă remarcată pe piețele internaționale și să facă revoluție în doar 10 ani. Asta ne arată că asocierea producătorilor și existența unei platforme comune pentru discuții și coordonare sunt factori decisivi pentru succes. Sectorul horticol, dar și alte ramuri, pot dezvolta o abordare similară. Producătorii de fructe au înțeles deja valoarea și impactul colaborării. Observăm că schimbul de experiențe și soluții inovatoare devine tot mai frecvent între crescătorii de fructe. Fermierii ar putea face același lucru în domeniul producției de lapte și carne.

Un exemplu de inițiativă strategică pentru sectorul horticol este crearea Oficiului Horticol, la care lucrăm acum. Oficiul ar fi o platformă care oferă suport producătorilor de fructe și legume. Acesta  poate funcționa ca o punte între agricultori și piețele internaționale, asigurând promovarea produselor moldovenești la târguri, expoziții, organizarea campaniilor de marketing și facilitarea certificărilor de calitate recunoscute la nivel global. Oficiul Horticol ar putea juca un rol important în formarea continuă a producătorilor, oferindu-le acces la instruiri, tehnologii noi și consultanță pentru implementarea standardelor de calitate. Toate aceste asocieri este despre puterea și impactul lui împreună, când putem deveni vocali, vizibili, convingători și rezilienți în fața riscurilor.

La fel cum Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV) a fost un catalizator pentru succesul sectorului vitivinicol, un Oficiu Horticol poate deveni centrul de coordonare pentru tot ceea ce înseamnă dezvoltarea și promovarea sectorului horticol. O astfel de instituție ar putea să colecteze și să analizeze date despre producție și piețe, să sprijine crearea brandurilor naționale pentru fructe și legume și să atragă parteneri externi pentru investiții. Deci, indiferent de sector, este esențial ca toți agricultorii să se implice activ în luarea deciziilor și să participe la elaborarea politicilor care îi privesc direct.

MOLDPRES:  Ce domenii sunt de perspectivă pentru a face afaceri în agricultura de la noi?

Ludmila Catlabuga: Agricultura moldovenească este plină de oportunități. Iar aceste oportunități sunt la îndemâna celor care vor să le vadă, să le acceseze, să le experimenteze. Nimic nu se poate întâmpla fără efort, fără asumare de risc, fără cunoaștere și fără tenacitate.

Viticultura și vinificația rămân sectoare-cheie. Republica Moldova se afirmă ca un lider regional și global în producția de vinuri. Succesul sectorului vitivinicol depinde de menținerea calității, adaptarea la schimbări și valorificarea oportunităților oferite de piețele internaționale. Anul 2024 a demonstrat o performanță remarcabilă în sectorul vitivinicol, exporturile crescând semnificativ, atât în volum, cât și în valoare. În primele 11 luni, producția vitivinicolă a fost exportată în 71 de țări. Mai mult decât atât, sectorul vitivinicol este potențat de oferta turistică care îl însoțește, în acest fel, chiar dacă trendurile pe piața de vinuri jonglează între căderi și creșteri, oferta turistică asigură acea experiență care face consumatorul să fie atras să descopere vinul. Iar asta atrage după sine și dezvoltarea rurală, animarea satelor și creare de locuri de muncă.

Zootehnia este un domeniu în ascensiune, cu cerere crescută pentru carne și produse lactate. Exporturile de carne de pasăre și ouă din acest an au demonstrat acest potențial. Suplimentar la aceasta, sectorul zootehnic devine o verigă importantă în lanțul valoric al altor sectoare, se creează un circuit economic intern care face piața sustenabilă și ne ajută să avem produse cu valoare adăugată.

Horticultura continuă să genereze oportunități de dezvoltare a unor business-uri sustenabile și cu valoare adăugată înaltă. Fructele și legumele moldovenești sunt recunoscute pentru calitatea lor și își găsesc locul pe rafturile din străinătate. Mai mult, agricultura ecologică reprezintă o șansă reală  agricultori de câștiga acces pe piețele europene. Agricultura ecologică oferă fermierilor avantaje competitive. Produsele certificate ecologic sunt o posibilitate de a accesa piețe de nișă, fără a fi necesară o producție la scară industrială. Mai ales în cazul Republicii Moldova, unde avem tot ce este necesar pentru a deveni un lider regional în producția ecologică: soluri fertile și deschiderea consumatorilor de peste hotare față de produsele noastre.

Procesarea produselor agricole este o direcție strategică ce poate adăuga valoare și diversifica oferta noastră. Este esențial să trecem de la exportul de materii prime la produse procesate (uleiuri vegetale, sucuri, conserve de fructe și legume, produse de panificație etc.), contribuind astfel la creșterea economică și la crearea de locuri de muncă. Mai mult, în așa fel devenim o voce de auzit pe piețele de business, confirmând că dincolo de sursă de materie primă putem deveni un partener durabil de business, iar procesarea înseamnă o viziune strategică pe termen lung, înseamnă bani cu valoare adăugată, oportunități care pot explora noi și noi zone de colaborare.

Republica Moldova poate și trebuie să exceleze. Cred în forța, perseverența și inteligența oamenilor noștri. Succesele noastre depind în mare parte de muncă fiecăruia, dar și de direcția pe care o stabilim împreună. În afaceri, agricultură și alte domenii, nu lăsăm nimic la voia întâmplării, avem nevoie de curaj, dar și de viziune. Desigur, lucrurile mari nu se întâmplă peste noapte, perseverența, entuziasmul și educația vor face diferența în câțiva ani pe toate domeniile, dar mai ales în agricultură. Convingerea mea este că trăim vremuri cu multe oportunități, trebuie doar să facem conexiuni între a ști – a vrea și a face.

Doamnă ministru, vă mulţumesc pentru interviu!

Autor: Lilia Grubîi