Comunicat de presă al Ministerului Educației, Culturii și Cercetării

DECLARAȚIE DE PRESĂ privind acuzațiile nefondate ale directorului interimar al Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor, Ion Ștefăniță, aduse în adresa activității Consiliului Național al Monumentelor Istorice

Chişinău, 4 oct. /MOLDPRES/. Ministerul Educației, Culturii și Cercetării (în continuare MECC), cu referire la afirmațiile făcute în conferința de presă din 03.10.2019 de Ion Ștefăniță, director interimar al Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor (în continuare AIRM), comunică următoarele:

Referirea lui Ion Ștefăniță la un demers care încă nu este înregistrat oficial în cancelaria Ministerului, fără respectarea timpului necesar pentru examinare și răspuns denotă că aceasta este o acțiune care urmărește cu totul alte interese decât cele ale protejării monumentelor istorice, apărător al cărora Ion Ștefăniță are obligația să fie conform atribuțiilor sale, în calitate de directorul interimar al Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor.

Amintim că avizarea documentației de proiect de către MECC, stipulată prin legislația în vigoare privind autorizarea executării lucrărilor de construcție, este de competența și se efectuează prin intermediul Consiliului Național al Monumentelor Istorice (în continuare CNMI).

Pe de altă parte, dorim să atragem atenția că în competența Agenției conduse de Ion Ștefăniță nu intră examinarea documentațiilor de proiect în vederea coordonării intervențiilor la monumente istorice, în zonele lor de protecție sau în zone construite protejate, respectiv, AIRM nu are competența de a examina petiții la subiectul dat.

Conform prevederilor art.74 al Codului administrativ al Republicii Moldova, dacă petiția ține de competența altei autorități publice, originalul petiției se expediază autorității publice competente în termen de 5 zile lucrătoare de la data înregistrării petiției, fapt despre care petiționarul este informat. În acest sens, menționăm că nici o petiție pe subiectul dat nu a fost remisă/redirecționată de către AIRM către MECC.

Prin urmare, declarația lui Ion Ștefăniță, precum că în adresa AIRM au fost depuse mai multe petiții de la cetățeni pe subiectul tergiversării de către CNMI a examinării documentațiilor de proiect confirmă de fapt că examinarea petițiilor a fost tergiversată nu de CNMI, dar de către AIRM și de către Ion Ștefăniță personal.

Referitor la termenul de examinare de către CNMI a proiectelor:

Componența nouă a CNMI a fost aprobată prin Ordinul Ministrului Educației, Culturii și Cercetării nr. 859 din 05.07.2019. Prima ședință a Consiliului în noua sa componență a avut loc la 08.07.2019. Au urmat ședințe la data de 08.08.2019, 05.09.2019, 18.09.2019 și 02.10.2019.

Conform Regulamentului de organizare și funcționare a CNMI (în continuare Regulament) Consiliul se întrunește cel mult o dată la două săptămâni (pct. 16). Nerespectarea programului organizării ședințelor CNMI conform pct. 16 din Regulament poate fi motivată de nerealizarea cvorumului de lucru (prevedere a pct. 17 al Regulamentului care stipulează clar că ședințele sunt regulamentare, dacă se întrunește un cvorum de lucru de jumătate plus unu din numărul total al membrilor Consiliului).

Atenționăm că și în condițiile în care CNMI nu s-a întrunit pe motivul lipsei cvorumului de lucru, termenul legal de 30 de zile pentru examinarea solicitărilor NU A FOST DEPĂȘIT.

Referitor la respingerea unor proiecte, inclusiv proiecte de execuție:

Există câteva proiecte, inclusiv de execuție, care au fost respinse de CNMI. Proiectele pot fi vizualizate pe site-ul MECC, împreună cu toate deciziile CNMI. Afirmațiile lui Ion Ștefăniță precum că sunt respingeri nemotivate sunt cel puțin incorecte, dacă nu tendențioase și cu rea voință. În calitate de fost membru al CNMI, Ion Ștefăniță cunoaște că examinarea fiecărui subiect se realizează în prezența și cu participarea autorilor proiectelor, iar la dorință, a beneficiarilor și a avocaților angajați să prezinte interesele acestora.

Motivul de respingere a proiectelor este, ca regulă, ÎNCĂLCAREA FLAGRANTĂ a mai multor prevederi ale cadrului normativ din domeniul monumentelor, referitor la elementele / caracteristicile protejate în ariile urbane / localitățile istorice și la principiile de edificare aici a construcțiilor noi.

Subliniem că CNMI este un organism de specialitate care reprezintă autoritatea științifico-metodică în domeniul protejării de stat a monumentelor istorice și funcționează pe lângă Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, în baza Regulamentului de organizare și funcționare, aprobat prin HG nr.73/2014. În activitatea sa, CNMI se conduce de Constituția Republicii Moldova, legile și Hotărârile Parlamentului, decretele Președintelui Republicii Moldova, ordonanțele, hotărârile și dispozițiile Guvernului, convențiile internaționale vizând protecția patrimoniului cultural, prevederile documentelor din domeniul respectiv ale UNESCO/ICOMOS și Consiliului Europei. În adoptarea deciziilor care sunt de competența Consiliului, independența opiniilor științifice și tehnice ale membrilor acestuia este garantată.

În contextul dat, membrii Consiliului Național al Monumentelor NU POT FI OBLIGAȚI SUB NICI O FORMĂ SĂ ACCEPTE O DECIZIE EVIDENT CONTRARĂ POLITICII DE PROTEJARE/CONSERVARE A MONUMENTELOR ISTORICE.

MECC condamnă încercarea lamentabilă a lui Ion Ștefăniță de a intimida membrii CNMI. Atât MECC, cât și CNMI își vor face în continuare datoria, respectând cadrul legal în vigoare.

Mai jos găsiți nota cu referire la imobilul din str. Alexandru cel Bun, 44-46.

Referitor la subiectul proiectului pentru imobilul din str. Alexandru cel Bun 44-46:

Imobilul din str. Alexandru cel Bun 44-46 (toată construcția, nu doar apartamentul nr. 2 pentru care a fost elaborat proiectul) este un obiectiv istoric valoros, care corespunde criteriului de unicat pentru zona noastră.

Fără a intra în detalii ce țin de istoricul și descrierea arhitecturală a acestuia, în pofida faptului că acest imobil se află într-o stare tehnică precară, Consiliul, prin discuțiile cu proiectanții și deciziile privind examinarea schiței de proiect (examinată de 5 ori) nu a intenționat să tergiverseze examinarea proiectului, dar să creeze premisele pentru elaborarea unui proiect de restaurare care, conform tuturor cerințelor privind intervențiile la monumente istorice, ar fi făcut posibilă readucerea acestei bijuterii în circuitul cotidian, prezentând o mărturie reală a istoriei orașului. Trebuie de menționat că, prin proiectul elaborat, conceptul propus privind reconstituirea elementelor decorative ale fațadei principale nu se sprijină nici pe documentare, nici pe cercetare in situ, care ar putea să contribuie la argumentarea propunerii.

Totodată, se propune o reconstrucție a structurii monumentului cu transformarea regimului de înălțime de la un nivel la două, prin metode ireversibile (structură din beton armat). De fapt, intervenția propusă poate conduce ușor la ruinarea „întâmplătoare” a elementelor constructive, astfel, nerămânând nimic din materialul autentic. Ne este clară intenția proprietarului de a mări suprafața de exploatare, prin transformarea regimului de înălțime, dar în cazul respectivului imobil trebuie găsite alte soluții de reabilitare a monumentului.

Mai mult, la acest monument din centrul istoric (încăperile adiacente celor examinate de proiect) au fost executate intervenții neautorizate. Cu regret, constatăm că în acest caz, AIRM, în persoana lui Ion Ștefăniță, reprezentând instituția de stat centrală de protecție a monumentelor din RM, responsabilă față de modul exercitării controlului privind respectarea legislației în domeniul protecției, conservării și restaurării monumentelor, ansamblurilor și siturilor istorice și a zonelor de protecție a acestora, NU A ÎNTREPRINS NICI O ACȚIUNE împotriva intervențiilor neautorizate la acest monument.

Având în vedere cele expuse, reiterăm că CNMI este garantul protejării monumentelor istorice și atunci când examinează cererile de intervenție la monumente istorice, venite din partea proprietarilor (persoane fizice sau agenți economici/dezvoltatori imobiliari), în zonele de protecție și zonele construite protejate, ține cont de interesele statului în domeniul protejării monumentelor istorice, conform legislației în vigoare.