Comunicat de presă al Ambasadei Republicii Polone la Chişinău

Ambasada Republicii Polone la Chişinău transmite alăturat textul declarației Prim-ministrului Republicii Polone Dlui Mateusz Morawiecki cu privire la afirmațiile președintelui Vladimir Putin, care falsifică istoria și acuză Polonia de izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial

Chişinău, 30 dec. /MOLDPRES/.  Declarația primului ministru al Poloniei, Mateusz Morawiecki
29.12.2019

Secolul XX a adus lumii suferințe de neînchipuit și moartea a sute de milioane de oameni uciși în numele unor ideologii totalitare bolnave. Numărul morților provocat de nazism, fascism și comunism este binecunoscut oamenilor din generația noastră. Este, de asemenea, evident și faptul cine este responsabil pentru acele crime – și al cui pact a dus la începutul celui de-al Doilea Război Mondial, cel mai ucigaș conflict din istoria omenirii.

Spre regret, cu cât mai mult timp trece de la aceste evenimente tragice, cu atât copiii și nepoții noștri știu mai puțin despre ele. De aceea, este atât de important să continuăm să vorbim cu voce tare, spunând adevărul despre cel de-al Doilea Război Mondial, despre făptașii și victimele lui – și să ne opunem oricărei încercări de denaturare a istoriei.

Memoria despre acest rău este deosebit de importantă pentru Polonia – prima victimă a războiului. Țara noastră a fost prima care a suferit în urma agresiunii armate a Germaniei naziste și a Rusiei sovietice. Polonia a fost prima țară, care a luptat pentru apărarea Europei libere.

Cu toate acestea rezistența contra acestor puteri malefice nu se referă numai la amintirea despre eroismul polonez – se referă la ceva mult mai important. Această rezistență este moștenirea întregii Europe astăzi libere și democratice, care a luptat împotriva a două regimuri totalitare. Astăzi, când unii vor să calce în picioare memoria acestor evenimente în numele obiectivelor politice, Polonia trebuie să lupte pentru adevăr. Nu pentru interesul propriu, ci pentru ceea ce înseamnă Europa.

Semnat la 23 august 1939, pactul Molotov-Ribbentrop nu a fost un „pact de neagresiune”. Era o alianță politică și militară, care împărțea Europa în două sfere de influență – de-a lungul liniei formate de trei râuri poloneze: Narew, Vistula și San. O lună mai târziu a fost mutată pe cursul râului Bug, ca urmare a „Tratatului privind frontierele și de prietenie germano-sovietică” din 28 septembrie 1939. Era un prolog pentru infracțiunile îngrozitoare, care în următorii ani au fost comise de ambele părți ale liniei.

Pactul dintre Hitler și Stalin a fost pus imediat în aplicare: la 1 septembrie 1939 Germania nazistă a invadat Polonia din vest, sud și nord, iar la 17 septembrie 1939 URSS s-a alăturat, atacând Polonia de la est.

La 22 septembrie 1939 a avut loc o mare paradă militară la Brest-Litovsk – o sărbătoare a victoriei comune a Germaniei naziste și a Rusiei sovietice asupra Poloniei independente. Astfel de parade nu sunt organizate de părți ale pactelor de neagresiune – ele sunt organizate de aliați și prieteni.

Exact așa a fost cu Hitler și Stalin – multă vreme nu au fost doar aliați, ci de fapt prieteni. Prietenia lor a înflorit atât de mult încât, atunci când un grup de 150 de comuniști germani a fugit din al treilea Reich în URSS până la izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, în noiembrie 1939 Stalin i-a predat lui Hitler drept „cadou” – condamnându-i astfel la moarte.

URSS și al treilea Reich au cooperat strâns tot timpul. La conferința de la Brest din 27 noiembrie 1939 reprezentanții serviciilor de securitate ale ambelor țări au discutat metodele și principiile cooperării pentru combaterea organizațiilor ce luptau pentru independența poloneză pe teritoriile ocupate. Alte conferințe ale ofițerilor NKVD și SS privind cooperarea lor au avut loc, printre altele, la Zakopane și Cracovia (în martie 1940). Acestea nu au fost discuții despre neagresiune – ci despre lichidarea (adică uciderea) oamenilor, cetățenilor polonezi și a acțiunilor comune, aliate, pentru a înfăptui o distrugere totală a Poloniei.

Fără complicitatea lui Stalin în divizarea Poloniei și fără resursele naturale pe care Stalin le-a furnizat lui Hitler, mașina germană a crimelor nu ar fi preluat controlul asupra Europei. Ultimele trenuri cu provizii au părăsit URSS și s-au îndreptat spre Germania la 21 iunie 1941 – cu doar o zi înainte ca Germania nazistă să atace aliatul său. Datorită lui Stalin, Hitler a putut cuceri nestingherit noi țări, a putut închide evreii de pe întregul continent în ghetouri și pregăti Holocaustul – una dintre cele mai grave crime din istoria omenirii.

Stalin desfășura activități criminale în est, supunând o țară după alta și dezvoltând o rețea de lagăre, pe care rusul Aleksandr Soljenițîn a numit-o „Arhipelagul Gulag”. Acestea au fost lagăre, în care au fost exterminați prin muncă silnică, ucigașă milioane de adversari ai autorităților comuniste.

Crimele regimului comunist au început chiar înainte de izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial – înfometarea milioanelor de ruși la începutul anilor '20, Marea Foame care a dus la moartea a numeroase milioane de locuitori din Ucraina și Kazahstan, Marea Purificare în timpul căreia aproape 700 de mii de oponenți politici și cetățeni obișnuiți ai URSS, în mare parte ruși, au fost uciși, precum și așa-numita „Operațiune poloneză” a NKVD în care, au fost împușcați în principal, cetățeni ai URSS de origine poloneză. Copiii, femeile și bărbații erau sortiți să moară. Numai în „Operațiunea poloneză”, conform datelor NKVD, peste 111 mii de oameni au fost împușcați în mod deliberat de comuniștii sovietici. A fi polonez în URSS la acel moment însemna o condamnare la moarte sau mulți ani de exil.

Această politică a continuat cu crime comise și după ce Uniunea Sovietică a invadat Polonia la 17 septembrie 1939 – exterminarea a peste 22 de mii de ofițeri polonezi și reprezentanți ai elitelor în locuri precum Katyń, Kharkiv, Tver, Kiev și Minsk, crimele comise în celulele de tortură ale NKVD și în lagărele de muncă forțată din regiunile cele mai îndepărtate ale imperiului sovietic.

Cele mai mari victime ale comunismului au fost cetățenii ruși. Istoricii estimează că între 20 și 30 de milioane de oameni au fost uciși doar în URSS. Moartea și lagărele de muncă forțată îi așteptau chiar și pe acei, cărora fiecare țară civilizată le oferă îngrijire – prizonierii de război care s-au întors în patrie. URSS nu i-a tratat ca pe eroi de război, ci ca trădători. Aceasta a fost „recunoștința” Rusiei sovietice față de prizonierii de război – soldații Armatei Roșii: moarte, lagăre de muncă forțată, lagăre de concentrare.

Liderii comuniști, Iosif Stalin în primul rând, sunt responsabili pentru toate aceste crime. La optzeci de ani după începerea celui de-al Doilea Război Mondial se încearcă reabilitarea lui Stalin în numele obiectivelor politice ale președintelui Rusiei de astăzi. Aceste încercări trebuie să fie întâmpinate cu o opoziție puternică din partea fiecărei persoane, care are cel puțin cunoștințe de bază despre istoria secolului XX.

Președintele Putin a mințit de nenumărate ori despre Polonia și a făcut-o întotdeauna în mod intenționat. Acest lucru se întâmplă de obicei atunci când autoritățile ruse simt presiunea internațională legată de activitățile lor – iar presiunea nu este exercitată pe scena istorică, ci pe scena geopolitică contemporană. În ultimele săptămâni Rusia a suferit mai multe înfrângeri semnificative – a eșuat în încercarea de a prelua controlul complet asupra Belarusului, UE a prelungit din nou sancțiunile pentru anexarea ilegală a Crimeii, așa-numitele discuții în „formatul normand” nu au avut ca rezultat ridicarea acestor sancțiuni ci simultan alte restricții au fost introduse – de această dată de către SUA, împiedicând în mod semnificativ implementarea proiectului Nord Stream 2. În același timp, sportivii ruși tocmai au fost suspendați pe un termen de patru ani pentru utilizarea dopajului.

Consider cele spuse de președintele Putin ca o încercare de a ascunde aceste probleme. Liderul rus este foarte conștient de faptul că acuzațiile sale nu au nici o legătură cu realitatea – și că în Polonia nu există monumente ale lui Hitler sau Stalin. Astfel de monumente au stat aici doar atunci când au fost ridicate de agresori și făptași – al treilea Reich și Rusia sovietică.

Poporul rus – cea mai mare victimă a lui Stalin, unul dintre cei mai cruzi criminali din istoria lumii – merită să cunoască adevărul. Credem cu tărie că rușii sunt o națiune de oameni liberi și că resping stalinismul, chiar și atunci când guvernarea președintelui Putin încearcă să-l reabiliteze.

Nu se permite de a transforma criminalii în victime, iar pe cei responsabili de crime înfiorătoare în oameni nevinovați și țări atacate. Împreună trebuie să păstrăm adevărul – în numele memoriei despre victime și pentru binele viitorului nostru comun.

Mateusz Morawiecki
Prim-ministru al Republicii Polone