În Croaţia are loc turul doi al alegerilor prezidenţiale

Zagreb, 5 ian. /MOLDPRES/. Aproximativ 3,8 milioane de alegători croaţi sunt convocaţi duminică la urne în cadrul unor alegeri prezidenţiale cu rezultat incert, la care preşedinta conservatoare aflată la sfârşit de mandat trebuie să atragă de partea sa dreapta radicală dacă doreşte să câştige în faţa provocării serioase reprezentate de un fost prim-ministru social-democrat, comentează France Presse, citată de AGERPRES și MOLDPRES.

Birourile de vot vor fi deschise între orele 06:00 şi 18:00 GMT. Primele rezultate sunt aşteptate după o oră de la închiderea secţiilor de votare.

Al doilea tur al alegerilor prezidenţiale survine la câteva zile după preluarea de către Croaţia a preşedinţiei rotative a Uniunii Europene pe care va trebui să o gestioneze după Brexit.

Scrutinul a relevat ascensiunea dreptei dure într-o ţară care face faţă presiunii migranţilor la frontierele sale şi care se confruntă, la fel ca vecinii săi din Balcani, cu un exod masiv al locuitorilor, precum şi cu o corupţie endemic, potrivit AFP.

Alegătorii croaţi sunt invitaţi să aleagă între două viziuni pentru ţara lor de pe ţărmul Mării Adriatice: "Croaţia autentică" pe care preşedinta conservatoare aflată la sfârşit de mandat Kolinda Grabar-Kitarovic afirmă că o reprezintă şi "Croaţia normală", promisă de rivalul său social-democrat Zoran Milanovic.

În Croaţia, funcţia prezidenţială este în mare măsură onorifică. Pentru a câştiga un al doilea mandat, Kolinda Grabar-Kitarovic, de 51 de ani, va trebui să atragă aripa dură a electoratului de dreapta sedus în primul tur de scrutin la sfârşitul lunii decembrie de către un cântăreţ populist.

Miroslav Skoro, artist care a devenit celebru în anii' 90 cu cântece patriotice, a câştigat aproape un sfert din sufragii, promiţând să desfăşoare armata la frontiere pentru a-i împiedica pe migranţi să intre în ţară şi angajându-se de asemenea să graţieze un criminal de război.

El s-a ferit să dea cel mai mic consemn de vot şi scrutinul se anunţă foarte deschis. Un ultim sondaj acordă trei puncte avans fostului premier social-democrat, dar arată de asemenea că 13% din electorat este indecis.

O înfrângere a actualei şefe a statului ar complica considerabil sarcina partidului care o susţine, HDZ, şi a premierului moderat Andrej Plenkovic la alegerile legislative prevăzute pentru toamnă.

Grabar-Kitarovic, care a câştigat mai puţin de 27% din voturi în primul tur, speră că apelurile sale la "unitate" vor fi suficient de convingătoare. În campanie, ea nu a încetat să invoce patriotismul său şi războiul din 1991-1995, subiect în continuare foarte sensibil. "Noi trebuie să ne reunim ca în 1990" înainte de declararea independenţei, a lansat ea în această săptămâna susţinătorilor ei.

Ea se prezintă ca o mamă de familie ca şi altele şi îşi etalează originile modeste. Detractorii ei îi reproşează numeroase gafe.

Preşedinta în exerciţiu a mai fost criticată pentru că a minimalizat crimele ustaşilor colaboraţionişti ai Germaniei naziste în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, care suscită o nostalgie crescândă în Croaţia.

Rivalul său, Zoran Milanovic încearcă să o facă să-şi menţină reputaţie de aroganţă şi elitism. El denunţă de asemenea ca periculos de intolerant conceptul unei "Croaţii autentice" pe care doar HDZ l-ar putea reprezenta.

Social-democratul a dominat primul tur de scrutin cu o treime din voturi, beneficiind de sprijinul alegătorilor urbani, dar şi de divizarea dreptei.

Pledând pentru o "Croaţie normală" bazată pe toleranţă şi pe argumentul că ţara sa "nu mai este în război", el susţine că aceasta trebuie să privească spre viitor şi să "lupte pentru locul său în Europa".

Susţinătorii săi au salutat în 2011 sosirea la putere a unui om scutit de acuzaţii de corupţie care pătaseră reputaţia a numeroşi membri ai HDZ. Dar guvernul său a decepţionat, fiind incapabil să combată clientelismul ambiant şi să dezvolte economia.

Conservatorii din HDZ, aflaţi la putere, vor cu atât mai mult să păstreze funcţia de şef al statului cu cât ei au preluat la 1 ianuarie preşedinţia UE pentru şase luni. Patru subiecte principale sunt pe ordinea de zi: relaţiile între UE şi Londra după Brexit, dorinţa de aderare a ţărilor din Balcanii din Vest, schimbarea climatică şi viitorul buget plurianual al blocului comunitar.

Croaţia este ultima ţară care a intrat în UE în 2013. Dar economia sa, puternic dependentă de turism, figurează printre cele mai slabe ale statelor membre. Aderarea a accelerat exodul croaţilor care pleacă din ţară în căutarea unei vieţi mai bune în altă parte în Europa, care invocă printre argumente de asemenea corupţia şi clientelismul, precum şi slaba calitate a serviciilor publice.