Creștinii ortodocși de stil vechi sărbătoresc Botezul Domnului sau Boboteaza

Chişinău, 19 ian. /MOLDPRES/. Creștinii ortodocși de stil vechi sărbătoresc duminică, 19 ianuarie Botezul Domnului sau Boboteaza. În acest mod este consemnat momentul în care Mântuitorul a fost botezat de Ioan în apele Iordanului la vârsta de 30 de ani, notează MOLDPRES.

Cu această ocazie, un sobor de preoţi de la Catedrala Mitropolitană „Naşterea Domnului” din centrul capitalei, în frunte cu Mitropolitul Chişinăului şi al Întregii Moldove, Vladimir, a oficiat astăzi Sfânta Liturghie şi a sfinţit apa (a făcut aghiasma). Astfel de ritualuri au loc în toate bisericile ortodoxe de stil vechi din ţară.

Cu Boboteaza, urmată de ziua Sfântului Ioan Botezătorul, se încheie ciclul tradiţionalelor sărbători de iarnă. Prin ritualul specific acestui eveniment religios, în această zi se sfinţesc apele mari şi se purifică mediul înconjurător de forțele malefice.

La sfârşitul slujbei de sfințire a apei, crucea este aruncată în apă, iar tinerii care vor s-o recupereze din apă sunt răsplătiţi cu colaci, fructe şi bani. Cel care scoate crucea din apă va avea noroc tot anul.

În noaptea de Bobotează, tinerele fete îşi visează ursitul. Ele își leagă pe inelar un fir roşu de mătase şi pun busuioc sub pernă. Cele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează se vor mărita în acel an, spun bătrânii. Tot pentru a afla cine este ursitul, tânăra care vrea să-şi cunoască destinul pregăteşte o turtă din făină sărată şi din apă. Tânărul care îi aduce în vis o cană cu apă este ursitul ei.

Potrivit Molitfelnicului, cuvântul agheasmă vine de la grecescul aghiasmos şi înseamnă sfințire. Prin agheasmă înțelegem atât apa sfințită, cât şi slujba pentru sfințirea ei.