Un ONG solicită legislativului să adopte amendamente pentru sancţionarea faptelor de ură și prejudecată

Chişinău, 6 feb. /MOLDPRES/. Asociația Promo-LEX a făcut un apel public către deputaţii din Parlament să adopte cât mai curând amendamentele legislative pentru sancţionarea faptelor motivate de ură și prejudecată, comunică MOLDPRES.

Membrii Promo-LEX susţin că, în ultimii ani, discursul de ură și instigare la discriminare este din ce în ce mai des utilizat atât în context politic, cât și religios. Doar în anul trecut, Promo-LEX a identificat 835 de cazuri de discurs de ură și instigare la discriminare, care au afectat diverse grupuri de persoane. Cele mai multe dintre cazuri i-au avut ca autori pe bărbați (87%): politicieni, reprezentanții ai Bisericii Ortodoxe, jurnaliști, formatori de opinie.

Tot experţii Promo-LEX susţin că mass-media rămâne a fi cea mai importantă sursă de distribuire a intoleranței în spațiul public. Spre exemplu, doar în perioada august-noiembrie 2019, cazurile de discurs de ură au obținut 6 288 058 de vizualizări, ceea ce reprezintă 51541 de vizualizări pe zi.

“Promo-LEX reiterează că libertatea de exprimare reprezintă un pilon fundamental pentru orice stat democratic și nu contestă importanța acesteia pentru procesele politice și sociale. Cu toate acestea, considerăm că prețul libertății de exprimare nu poate fi ura și intoleranța în societate. Adoptarea amendamentelor legislative menționate va duce la creșterea gradului de responsabilitate a actorilor implicați în promovarea discursului de ură și va oferi posibilitatea de a combate eficient faptele motivate de prejudecată, inclusiv discursul de ură”, se arată în apelul Promo-LEX.

Potrivit datelor statistice, indicatorul intoleranței generalizate în R. Moldova este de 6,5 puncte, iar în anul 2017, Comitetul ONU pentru Eliminarea Discriminării Rasiale (CERD) a recomandat Republicii Moldova să revadă legislația pentru sancționarea acestui tip de discurs. CERD și-a exprimat atunci îngrijorarea privind promovarea tot mai frecventă a stereotipurilor și prejudecăților la adresa unor grupuri vulnerabile: femei, LGBT, musulmani, refugiați, romi, evrei, dar și lipsa răspunderii pentru astfel de încălcări.