Creştinii ortodocşi sărbătoresc Învierea Domnului

Chişinău, 19 apr. /MOLDPRES/. Ortodocşii şi greco-catolicii sărbătoresc astăzi Învierea Domnului – Paştele, cea mai mare sărbătoare a creştinilor. În acest an, luminata sărbătoare a fost marcată altfel, programul serviciilor divine cu „uşile închise” fiind dictat de pandemia COVID-19 şi starea de urgenţă declarată din această cauză în Republica Moldova, transmite MOLDPRES.

Credincioşii mireni au respectat dispoziţiile Comisiei Naţionale pentru Situaţii Excepţionale şi au înălțat rugăciuni de acasă, având posibilitatea să urmărească slujba praznicală la posturile de televiziune și radio. De asemenea, în mai multe localităţi slujba din fiecare sfânt locaș a putut fi urmărită prin sisteme de sonorizare sau a fost transmisă online pe rețele de socializare.

Serviciul divin la Catedrala mitropolitană de Învierea Domnului a fost săvârșit de către Înaltpreasfințitul Mitropolit Vladimir, Întâistătător al Bisericii Ortodoxe din Moldova.

În cadrul slujbei, Înaltpreasfințitul s-a rugat lui Dumnezeu să le dăruiască sănătate celor bolnavi, răbdare și pricepere tuturor medicilor și întregului personal medical, în lupta cu noul coronavirus.

Celor aflați în case din cauza pandemiei, Mitropolitul Vladimir le-a transmis sărbători luminate cu sănătate și pace, bucurie și mult ajutor de la Dumnezeu.

Paştele îşi trage denumirea de la cuvântul ebraic “Pesah” al vechilor iudei, care înseamnă “trecere”. Mai întâi, cuvântul a desemnat trecerea sau aducerea lumii de către Dumnezeu dintru nefiinţă întru fiinţă, iar mai apoi, trecerea poporului israelian din robia egipteană la libertatea deplină.

Prima săptămână ce urmează după Învierea Domnului Iisus Hristos este denumită Săptămâna Luminată şi se termină în Duminica Tomii (a Sfântului Apostol Toma). Săptămâna Luminată este începutul unei perioade de sărbătoare care se termină după cincizeci de zile de la Paşte, la Pogorârea Sfântului Duh (Rusaliile).

Data la care se sărbătoreşte Paştele depinde de două fenomene naturale (astronomice), dintre care unul cu dată fixă, legat de mişcarea aparentă a soarelui pe bolta cerească (echinocţiul de primăvară, care cade întotdeauna la 21 martie), iar altul cu dată schimbătoare, legat de mişcarea de rotaţie a lunii în jurul pământului (luna plină de după echinocţiul de primăvară). Astfel, Paştele este sărbătorit întotdeauna în prima duminică după luna plină de după echinocţiu.

Din anul 1924, Bisericile rămase la calendarul vechi (iulian) au continuat să serbeze Paştele după Pascalia veche, pe când Bisericile care au adoptat calendarul îndreptat au sărbătorit câţiva ani (între 1924 şi 1927) Paştele pe stilul nou.

Ca să se înlăture însă dezacordul acesta dintre diferitele Biserici ortodoxe şi pentru a se stabili o uniformitate în întreaga Ortodoxie, Bisericile care au adoptat calendarul îndreptat au stabilit (din 1927), prin consens general, ca Paştele să fie serbat în toată creştinătatea ortodoxă după Pascalia stilului vechi, adică odată cu bisericile rămase la calendarul neîndreptat, iulian.