Scriitorul Vladimir Beşleagă: ”Dumnezeu i-a oferit omului o pauză ca să-și caute de suflet”

Interviu acordat în exclusivitate pentru Agenția Informațională de Stat MOLDPRES de către prozatorul, eseistul, publicistul şi traducătorul Vladimir Beşleagă, fost deputat în primul Parlament al R. Moldova, laureat al Premiului de Stat.

MOLDPRES: Stimate domnule Vladimir Beșleagă, ce faceți în această perioadă cât stați acasă, când suntem izolați de societate?

Vladimir Beșleagă: Noi suntem deprinși să stăm acasă. Eu, într-un fel, mă bucur că oamenii au timp liber să-și mai caute de suflet, să mai citească o carte și să-și mărturisească păcatele. Pentru că omul nostru astăzi este mereu pornit pe treburi, griji, lucruri în fugă, serviciu, bani, necazuri, bârfe, dar Dumnezeu i-a oferit omului o pauză să-și caute de suflet.   

MOLDPRES: Cum argumentați cele afirmate?

V.B.: Există în viața omului așa: din cele 24 de ore, opt, șapte sau șase sunt pentru muncă, opt, șapte sau șase sunt pentru somn, și, în rest, rămâne așa-zisul timp liber. Dar, timpul liber este darul pe care îl dă omului Dumnezeu ca să-și caute de suflet. Apoi, iată acum, dacă omul modest se învârtește ca veverița în roată și toată ziua nu găsește nimic, Dumnezeu îi dă timp liber, și în felul cum fructifică, cum valorizează acest timp liber, înseamnă că este în măsura asta om. Timpul liber este timpul sfânt. Nu timpul angajat în criză, operație, în activități, dar timpul liber - aceasta este ceea ce face din om libertate. Când noi zicem că omul are nevoie de libertate, avem în vedere în primul rând să aibă timp liber, de care să dispună așa cum dorește el. Acesta este un fel de examen. Astfel, această carantină este pentru noi un fel de examen: ce face omul cu timpul liber? Dar pentru neamul nostru timpul liber ar fi să citească, nu să stea cu ochii în televizor, sau în radio sau în bârfe, dar să citească, pentru că neamul nostru nu prea citește. Să caute cărți bune și să le citească!

MOLDPRES: Dar Dumneavoastră, ce faceți acum?

V.B.: Eu am mult de lucru. Am cărți de citit. Acum, momentan, citesc Caietele lui Emil Cioran. În afară de aceasta, mai fac niște note la zi și mă gândesc la nemurirea sufletului. Când eram studenți și locuiam la cămin, unul stătea într-un colț, necăjit, altul vine și-l întreabă: ”Ce faci, măi?”. Și el răspunde: ”Mă gândesc la nemurirea sufletului”. Iată așa fac și eu – mă gândesc, între altele, și la nemurirea sufletului. Așa că le dau tuturor un sfat: cât stau acasă să citească, să citească și să tot citească și să mai scrie câte ceva.

MOLDPRES: Mai scrieți câte ceva?

V.B.: Eu scriu tot timpul – și ziua și noaptea, dar vorba e și de editare. Anul trecut am editat o carte despre mama mea – ”Mama, casa, pământul”. De mulți ani mă gândesc să scriu o carte despre perioada administrației civile române în Transnistria. A fost o perioadă de mare frumusețe. Am realizat un text pentru revista ”Natura”, unde, începând din februarie-martie, a fost inaugurată rubrica ”Baștina”, adresată unor autori, care sunt rugați să scrie despre satul lor natal. Și au apărut deja două numere. În primul număr a apărut Nicolae Dabija, îl al doilea – Ionel Căpiță, în al treilea apare Veronica Boldișor și în luna mai va apărea textul despre satul meu natal Mălăiești. Am lucrat cu mare drag la acest text.

MOLDPRES: Lucrați la vreun roman?

V.B.: Romanul este genul depășit. Acum se scriu texte scurte, proză scurtă, aforisme, parabole etc. Dar am scris destul până acum. Este, cred eu, suficient. În schimb, am editat un roman audio pe facebook - ”Voci”.

MOLDPRES: Vă mulțumim pentru interviu și vă dorim sărbători fericite.

Vladimir Beșleagă s-a născut la 25 iulie 1931, în satul Mălăiești, raionul Grigoriopol. În 1955 a absolvit Universitatea de Stat din Moldova. A făcut doctorantura la aceeași instituție, având ca temă de studiu „Liviu Rebreanu, romancier”. Și-a început activitatea literară în anii ’60. Cartea sa de debut „Zbânțuilă” (1956) și alte câteva opere ulterioare sunt dedicate micilor cititori. Primul roman, „Zbor frânt”, reeditat de numeroase ori, este recunoscut drept una din prozele remarcabile ale perioadei postbelice, unul din romanele care au schimbat fața prozei din Moldova. A semnat romanele „Acasă”, „Ignat şi Ana”, „Durere”, „Sânge pe zăpadă”, „Cumplite vremi”, „Viața și moartea nefericitului Filimon” ș.a. Vladimir Beșleagă este autorul mai multor cărți de proză, de jurnal şi lucrări dramatice: „Dialoguri literare”, „Hoții din apartamente”, „Țipătul lăstunului”, „Centenar Vasile Coroban: 1910-2010: Omul de spirit”, „Destine transnistrene”, „Misterioase sfere”, „Morții cei vii şi viii cei morți”, „Nunta de aur”, ultima fiind jucată în premieră (2013) la Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Chișinău, „Voci sau dublul suicid din zona lacurilor” ș.a.