Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală a lansat rubrica ”Exponatul Zilei”

Chişinău, 12 mai. /MOLDPRES/. În contextul crizei provocate de pandemie, dar și a apropierii Zilei Internaționale a Muzeelor, marcată pe 18 mai, și Nopții Europene a Muzeelor, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală (MNEIN) propune publicului să cunoască mai profund colecțiile sale, în regim on-line, care cuprind pese de unicat, prin intermediul rubricii „Exponatul Zilei”, informează MOLDPRES.

Solicitat de agenție, directorul instituției, Petru Vicol, a menționat că în cadrul acestei rubrici vor fi postate zilnici imagini și descrieri accesibile ale multor piese pe care vizitatorii le-au văzut în expoziția permanentă, însă, probabil, nu le cunoaște istoria și semnificațiile. Concomitent, muzeul va familiariza  publicul online cu piese păstrate în depozite, dar care dezvăluie aspecte importante ale evoluției culturii și naturii din Republica Moldova.

Astfel, potrivit lui Petru Vicol, MNEIN păstrează actualmente în patrimoniul său un tezaur de piese de podoabe, care a fost descoperit de Arhip Celpan la începutul anului 1954, în timpul aratului, pe un teren de la marginea pădurii, aflat la o distanță de 6 km de la Nistru, în satul Mateuți, raionul Rezina. ”Descoperirea a intrat în circuitul științific cu denumirea „Tezaurul de la Mateuți”. Tezaurul conține șase piese de argint și una de aur: un colan, trei brățări și trei cercei, dintre care unul de aur. Un farmec aparte au piesele cu decor. Ele denotă locul important al motivului șarpelui în mediul elitelor getice, care au locuit în așezarea fortificată de la Mateuți „La Șanțuri”, în sec. IV-III a. Ch., în regiunea de sud a Nistrului Mijlociu”, a precizat Petru Vicol.

În același timp, a subliniat sursa citată, în una din sălile Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală se află unul dintre cele mai complete și bine conservate schelete de dinoterii din lume, care atrage mereu atenția vizitatorilor și a oamenilor de știință. Acesta a fost descoperit accidental, în anul 1966, în apropierea satului Pripiceni-Răzeși, Rezina, de profesorul de istorie P. Perciun, împreună cu elevii din sat. Săpăturile de excavare au fost efectuate sub conducerea colaboratorului muzeului Boris Tarabuchin. Vârsta depozitelor în care a fost colectat acest schelet constituie circa 9 milioane de ani. Scheletul a fost montat în expoziție în anul 1969, inițial ocupând un loc central în sala I.

Dinoterii au existat în perioada de la 20 până la 2 milioane de ani în urmă, în Africa, Asia de Sud și Europa. Scheletul de la Pripiceni-Răzeși aparține speciei Deinotherium proavum, care, după dimensiuni, a fost cel mai mare dinoteriu cunoscut lumii științifice: înălțimea scheletului constituie peste 4 metri, lungimea fildeșilor atinge aproape un metru, în timp ce greutatea corporală ajungea cel puțin la 10 tone.

Obiectul altei zile, postat pe pagina de facebook a instituției, este o scoarță din valoroasa colecție a Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală. Piesa, ce datează cu sfârșitul secolului XVIII, este țesută în război vertical, neted, cu două fețe, ales legat printre fire și Karamani cu găuri. Are urzeala și băteala de lână. Compoziția ornamentală este reprezentată de motivul Pomul vieții și al Spicului de grâu. De jur împrejurul scoarței, pe margine, este ales motivul Dinți de lup (numit și ferestrău).