Guvernul s-a convocat în ședință

Chişinău, 1 iul. /MOLDPRES/. Prim-ministrul Ion Chicu a condus astăzi ședința Guvernului. Pe agendă au fost 30 de proiecte, informează MOLDPRES cu referire la Direcţia comunicare și protocol a Executivului.

Guvernul și-a angajat răspunderea pentru patru proiecte, referitoare la un șir de modificări în legile bugetare anuale. Modificările presupun majorarea veniturilor bugetului de stat cu 52,4 milioane lei, în special din contul majorării defalcărilor cu 33,9 milioane lei de la întreprinderile de stat și societățile pe acțiuni cu participarea statului și a donațiilor pentru susținerea bugetului.

Vor fi majorate cheltuielile bugetului de stat cu 1 273,3 milioane de lei. Principalele majorări vor fi pentru transferul a 469,6 milioane de lei la bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS) în legătura cu achitarea a 700 de lei la cca 660 mii de pensionari cu venitul mai mic de 3000 lei lunar (466,3 milioane de lei) și pentru plata îndemnizațiilor pentru urmașii a 64 de cadre medicale decedate, ca urmare a desfășurării activității medicale în lupta cu COVID-19 (3,3 milioane de lei); alte 428 milioane de lei vor fi transferate la Fondul Asigurărilor Obligatorii de Asistență Medicală (FAOAM).

- 362,5 milioane de lei vor merge pentru majorarea salariilor cadrelor medicale cu 30% de la 1 septembrie 2020, pentru 4 luni, pentru aproximativ 42 918 unități de personal ocupat sau 38 793 angajați, inclusiv 1 130 șoferi de pe ambulante.

- 65,5 milioane de lei vor fi direcționate spre majorarea cheltuielilor CNAMUP, pentru sporuri la salarii (50% din salariul de bază) la cca 4 501 unități de personal ocupat sau 3 766 angajați și asigurarea cheltuielilor curente.

- 106 milioane de lei din contul soldului FAOAM vor fi alocate pentru acoperirea sporurilor de 100% la salariul de bază pentru personalul medical al spitalelor pentru aproximativ 4 102 angajați.

- 175 milioane de lei vor fi alocate pentru acoperirea insuficienței la cheltuieli de personal și pentru a majora cu 30% salariile cadrelor medicale din instituțiile finanțate de la bugetul de stat și bugetele locale începând cu 1 septembrie 2020.

- 40 milioane de lei vor merge pentru majorarea salariilor a cca 4 500 angajați și 135 milioane de lei pentru compensarea insuficienței la cheltuieli de personal în instituții de învățământ general.

Modificările aprobate de Executiv prevăd suplimentarea cu 100 milioane de lei a Fondului de susținere a producătorilor agricoli; alocarea a 50 milioane de lei pentru dezvoltarea infrastructurii antreprenoriale sub formă de 16 platforme industriale; alocarea a 20 milioane de lei pentru prestații sociale pentru implementarea Programului de stat „Prima casă”; alocarea a 1 milion de lei pentru contractarea serviciilor de audit extern în cadrul Consiliului Concurenței și Consiliului Coordonator al Audiovizualului; alocarea a 4 milioane de lei pentru contractarea serviciilor de scanare (S2 Global) pentru Serviciul Vamal, și altele.

Deficitul bugetului public național va constitui 17 534,5 milioane de lei, în creștere cu 1 327,3 milioane de lei, sau 8,5% din PIB.

Bugetul de stat va fi finanțat prin asistența macro-financiară Omnibus în mărime de 2 080 milioane de lei, echivalentul a 100 milioane de euro din partea Uniunii Europene, și emiterea suplimentară a valorilor mobiliare de stat pe piața primară în sumă de 2 000 milioane de lei.

Potrivit modificărilor, soldul disponibil în Bugetul de stat pe componenta de bază pe data de 31.12.2020 va fi de 5,6 miliarde de lei.

Ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Ion Perju, a prezentat un proiect care prevede posibilitatea ca Î.S. Institutul de Tehnică Agricolă „Mecagro” să dubleze termenul de prorogare pentru rambursarea sumelor restante la creditele tehnice acordate agricultorilor din R. Moldova. Perioada de maxim 3 ani va fi înlocuită cu perioada de 6 ani. Beneficiari ai deciziei vor fi agenții economici, care dețin terenuri agricole după traseul Râbința – Tiraspol, precum și cei care au fost afectați de calamități naturale. În contextul schimbărilor climatice, calamitățile pot avea un caracter repetitiv, fapt ce poate lipsi agricultorii de sursa de venit pentru achitarea ratelor creditului.

Cabinetul de miniștri a aprobat un șir de modificări la Strategia de alimentare cu apă și sanitație (2014-2028). Scopul este ca până în anul 2030 să fie asigurat accesul la apă și sanitație în toate localitățile țării. Proiectul prevede actualizarea obiectivelor și includerea unei anexe noi - „Planul de acțiuni în perioada 2020-2024”. Acțiunile vor fi orientate spre întărirea capacităților autorităților publice locale și operatorilor regiilor „Apă-canal”, actualizarea cadrului normativ și construcția sistemelor de alimentare cu apă și sanitație în scopul asigurării dreptului omului la apă și accesul echitabil la surse sigure de apă potabilă.

Costul estimativ de implementare al Planului de acțiuni este de  2 338 471,25 mii lei,  inclusiv 2 336 320,0 mii lei – surse externe și 851,25 mii lei din bugetul de stat.

Ministrul Educației, Culturii și Cercetării, Igor Șarov, a propus pentru aprobare modificarea art. 41 al Codului Educației. Redacția stabilește că elevii din învățământul general vor fi asigurați în mod obligatoriu și gratuit cu manuale școlare. Până acum, erau asigurați cu manuale gratuite doar elevii din învățământul primar.

Ministrul Economiei şi Infrastructurii, Sergiu Răilean, a prezentat pentru aprobare Programul de susținere a afacerilor cu potențial înalt de creștere și internaționalizare a lor. Programul țintește trei domenii prioritare: Investiții în creșterea afacerilor, a competitivității și a productivității acestora; Substituirea importurilor și orientarea spre export; Crearea și consolidarea legăturilor cu partenerii locali și străini.

Scopul proiectului este susținerea sectorului IMM cu un rol important în dezvoltarea economiei naționale și contribuie nemijlocit la formarea PIB și la crearea locurilor de muncă.

Prin Program, afacerile vor putea beneficia de componentă de grant în realizarea investițiilor de până la 50% din valoarea investiției. Pentru anul 2020 sunt bugetate 10 milioane de lei, iar pentru perioada 2020 – 2023 vor fi alocate 65 milioane de lei.

Comitetul de coordonare al Programului va fi constituit din nouă membri: câte un reprezentant din partea MEI, MF, MECC, MADRM, ODIMM, AGEPI, AI, ANCD și trei reprezentanți din cadrul mediului de afaceri.

Ministrul Afacerilor Interne, Pavel Voicu, a prezentat pentru aprobare un set de modificări la Legea privind Sistemul informaţional integrat automatizat de evidenţă a infracţiunilor, a cauzelor penale şi a persoanelor care au săvârşit infracţiuni. Scopul este de a îmbunătăți și simplifica evidenţa automatizată a infracțiunilor prin asigurarea bazei normative oportune și coerente.

Sistemul informaţional integrat va asigura evidența tuturor infracțiunilor pe cauzele penale, care sunt gestionate de organele de urmărire penală ale Republicii Moldova, fiind posibilă reflectarea situației infracționalității pe țară (oraș, localitate etc.), precum și evidența infracțiunilor săvârșite de către cetățenii R. Moldova în afara hotarelor (conform informațiilor expediate de către organele de urmărire penală ale statelor în cauză).

Ministrul Agriculturii Ion Perju a prezentat proiectul referitor la instituirea Comisiei naționale pentru schimbările climatice. Obiectivul proiectului este de a crea un instrument instituțional eficient de coordonare, monitorizare, verificare și raportare în domeniul atenuării și adaptării la schimbările climatice a sectoarelor sociale și ale economiei R. Moldova.

Comisia va avea mai multe regulamente ce vor viza organizarea și funcționarea, precum și crearea unui mecanism de cooperare între structurile statului în vederea coordonării  procesului de adaptare la schimbările climatice:

-  Regulamentul de activitate al Comisiei naționale, necesar pentru coordonarea la nivel național a activităților de implementare a prevederilor Convenției-cadru a ONU privind schimbările climatice.

- Regulamentul cu privire la mecanismul intersectorial de coordonare a procesului de adaptare la schimbările climatice. Mecanismul intersectorial se urmărește scopul de a crea cadrul normativ pentru luarea deciziilor în domeniul adaptării la schimbările climatice, susținut prin instrumente de planificare, implementare, monitorizare, raportare și evaluare.

-  Regulamentul cu privire la mecanismul de coordonare a acțiunilor adecvate de atenuare la nivel național. Mecanismul de coordonare are sarcina creării cadrului legal și instituțional pentru desfășurarea procesului de elaborare, evaluare, aprobare, monitorizare, raportare și verificare a acțiunilor adecvate de atenuare la nivel național, ce se realizează prin implementarea proiectelor în domeniu.

Ministrul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Viorica Dumbrăveanu, a prezentat proiectul de restabilire a Inspectoratului de Stat al Muncii cu funcții de control în domeniul securității și sănătății în muncă și în domeniul raporturilor de muncă. Prin această decizie se asigură aducerea legislației naționale în conformitate cu convențiile Organizației Internaționale a Muncii ratificate de R. Moldova.

Proiectul are misiunea de a asigura funcționalitatea sistemului de control în domeniul securității și sănătății în muncă și deblocarea conflictului de competență între cele 10 autorități cu atribuții de control în domeniul securității și sănătății în muncă la efectuarea controlului de stat și cercetării accidentelor de muncă.

Inspectoratul urmează să preia funcția de control în domeniul securității și sănătății în muncă, și respectiv 36 unități de personal anterior transmise către 6 autorități, care actualmente dețin această funcție (Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, Agenția pentru Supraveghere Tehnică, Agenția pentru Protecția Consumatorului și Supravegherea Pieții, Inspectoratului pentru Protecția Mediului, Agenția Națională pentru Sănătate Publică și Agenția Transport Auto).