O expoziție cu genericul ”Imaginea femeii în afișul sovietic” va fi deschisă în capitală

Chişinău, 24 iul. /MOLDPRES/. La Muzeul Național de Istorie a Moldovei va fi deschisă în perioada august-noiembrie expoziția cu genericul ”Imaginea femeii în afișul sovietic”, informează MOLDPRES.

Potrivit directorului adjunct al muzeului, Mariana Vasilache, instituția muzeală își îndeplinește destinația firească de a păstra în timp și a pune la dispoziția vizitatorului diverse categorii de exponate, printre care şi colecția de afișe cu imaginea femeii sovietice, care a jucat un rol important în toate domeniile vieţii social-economice și culturale.

Expoziţia tematică „Imaginea femeii în afişul sovietic” este rezultatul cercetării și valorificării colecției de afişe sovietice din patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei. Constituită din donații și achiziții pe parcursul mai multor decenii ale sec. XX, colecţia reprezintă femeia implicată în diverse activități ale societății sovietice. Cronologic, expoziția include perioada 1920-1985. Cel mai vechi afiș datează din anul 1920 şi reflectă, sugestiv, statutul și activitatea femeilor după revoluţia bolșevică din 1917.

”Prin această expoziție nu intenționăm o rescriere sau retrăire a istoriei. Nu urmărim nici măcar reamintirea unor timpuri trecute, ne propunem doar să oprim pentru câteva momente microfilmul timpului, pentru o prezentare de ansamblu a imaginii femeii în afișul sovietic. Aceste afișe reflectă istoria mai multor generații şi pot fi considerate parte din viața lor. Acceptate sau nu, privite cu înțelegere sau cu indiferență, ele sunt mărturie a acelor timpuri, aparținând unui regim politic care ne-a influenţat destinul, tulburând până şi cursul istoriei”, a afirmat directorul adjunct al instituției Mariana Vasilache. 

Variat prin mesaj, format şi design, divers din punct de vedere tematic, afișul a fost structurat în câteva compartimente: femeia după revoluţia din 1917, egalată în drepturi cu bărbații, rolul femeii în procesul de colectivizare, femeia pe front şi în spatele frontului, contribuția femeii în restabilirea economiei naționale (la strung, în mină, pe tractor), femeia-mamă, femeia în diverse profesii, femeia în lupta pentru pace, femeia şi sportul etc. ”Emoţionant prin mesaj şi valoros prin design este afişul cu imaginea femeii în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Expresiv, colorat într-un stil strident, este afişul cu imaginea femeii în agricultură. Un mesaj aparte au afişele cu chipul femeii-mamă, cu texte concise şi imagini sugestive. Sunt uşor de contemplat şi afişele cu imaginea femeii în restabilirea economiei naționale, în practicarea sportului etc. La crearea acestui gen de afişe şi-au adus contribuţia renumiţi pictori din URSS, inclusiv din RSSM: D. Bednîi, N. Coreţki, A. Bubnov, N. Vatolina, I. Bogdesco, G. Dimitriu, O. Cojocaru, I. Taburţă ş.a.”, a mai spus Mariana Vasilache.

În esență, aceste afișe oglindesc eforturile de a găsi un mijloc de informare la o scară de circulaţie publică, demonstrând, o dată în plus, că afişul sovietic a fost una din cele mai eficiente metode de promovare a ideologiei şi politicii de stat.

Primele afișe sovietice au fost cele datate cu anul 1917, din timpul loviturii de stat bolșevice din Rusia, servind ca mijloc de comunicare în masă, folosit la maximum în scopul argumentării dictaturii bolșevice. Guvernul de atunci a văzut în afiş un instrument eficient pentru mobilizarea maselor care nu știau să scrie şi să citească. Astăzi, privind aceste afişe, este uşor să ne imaginăm că producția de afișe în sec. XX era extrem de intensă. Etalat pe ziduri şi panouri, pe stâlpi amenajaţi special în locuri frecventate, afişul participa activ la spectacolul vizual al străzii. El chema, atrăgea, convingea şi milita în favoarea unui mesaj bine precizat. Autorii foloseau texte sau sloganuri accesibile şi un design cu mare impact, bazate pe reprezentări figurative sau abstracte de femei din clasa muncitoare sau țărănească. Procesul de creare a afişelor era unul foarte complicat şi includea efortul unui număr mare de pictori, scriitori, poeți, jurnaliști.