S-au împlinit 85 de ani de la nașterea criticului literar și de teatru Raisa Suveică

Chişinău, 1 aug. /MOLDPRES/. Cercetătorul, criticul literar și de teatru și editorul Raisa Suveică, Om Emerit al Culturii, deținătoare a ordinului ”Gloria Muncii”, ar fi împlinit astăzi 85 de ani, informează MOLDPRES.

S-a născut în 1935 în satul Cotova, județul Soroca (azi raionul Drochia). În 1956, a absolvit Facultatea de Istorie și Filologie, specialitatea limba și literatura română a Universității de Stat din Moldova. În perioada 1956-1968, a fost colaborator științific la Institutul de Limbă și Literatură  al Academiei de Științe a Moldovei (azi - Institutul de Filologie Română  ”B. P. Hasdeu” al Ministerului Educației, Culturii și Cercetării). În această perioadă, și-a făcut și doctoratul, conducător științific fiindu-i reputatul critic și istoric literar Vasile Coroban.

În calitate de cercetător, a publicat articole, studii și recenzii: ”Poem de primăvară”, unde este analizată culegerea de poezii ”Bună dimineața” de Valentin Roșca (1957), ”Însemnări despre lirică”, articol dedicat poeziei contemporane (cea a lui N. Costenco, L. Deleanu, P. Darienco. V. Russu, A. Lupan ș.a.), publicate cu preponderență în  revistele ”Nistru” și ”Limba și literatura moldovenească”. În 1969 a publicat monografia  ”Miracolul cuvântului”, dedicată creației lui Spiridon Vangheli.

Este alcătuitor al mai multor culegeri: ”Prima rândunică” (1961), ”Glasuri tinere” (1964), ”Profiluri literare” (1972), ”Cuibul stelelor de foc” (1960) ș.a. Un loc aparte printre acestea îl au cărțile dedicate teatrului: ”Piese” (1963), ”Pe scena școlii”, lucrare în patru volume ( vol.1 – 1974, vol.2 – 1975, vol.3 – 1976, vol. 4 – 1980). ”Piese” (1979), ”Piese: pentru teatrele de amatori” (1985), etc. A prefațat câteva volume: ”Piese” (1979), ”Darul vieții” (1978) ș.a. A tradus din literatura pentru copii următoarele cărți: ”Asan: Povestire” (1965), ”Linas și Valentinas” (1963), ”Tati nu-și pierde speranța” (1977), ”Eu, bunica, Iliko și Ilarion” (1973), ”Kolea și Olea își scriu: Povestire” (1967), Vacanța unui băiat” (1964) ș.a.

După anul 1968 a activat în cadrul  Departamentului de teatru al Ministerului în calitate de redactor, redactor-șef , apoi a fost  redactor-șef  la Comitetul de Stat pentru Cinematografie,  director al Editurii  ”Hyperion” și director, redactor-șef al Editurii ”Cartea Moldovei”.

Din 1965 a fost membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova. În 1974 a fost distinsă cu titlul onorific ”Om Emerit al Culturii”, și în 2005 – cu ordinul ”Gloria Muncii”, pentru muncă îndelungată și prodigioasă în domeniul culturii, contribuție la propagarea valorilor spirituale și morale și activitate organizatorică intensă. Raisa Suveică s-a stins din viață la 13 ianuarie 2019.