O expoziție de artă contemporană a fost vernisată la Muzeul Național de Artă al Moldovei

Chişinău, 5 aug. /MOLDPR/. Muzeul Național de Artă al Moldovei în colaborare cu Consiliul Judeţean Vrancea și Centrul Cultural Vrancea, România, a inaugurat pe 5 august expoziția de artă contemporană  ”10+1, PicturăE”, informează MOLDPRES. 

Potrivit criticului de artă Constantin Prut din România, artiști din Focșani și invitați ai lor din întreaga țară se întâlnesc, în fiecare vară, în cadrul Simpozionului de la Lepșa, chemați de un ritual împământenit la jumătatea secolului al XIX-lea, și care nu încetează să exercite o fascinație inepuizabilă. ”În cea mai recentă ediție a simpozionului de la Lepșa, întâlnim câteva, moduri de înțelegere ale întoarcerii artistului la natură. Andreea Medar și Mălina Ionescu, într-o lucrare comună, privesc inserția în elementele naturale ca pe o datorie față de păstrarea purității și integrității naturii. În pădurile de la Lepșa, la podul peste râul Putna, observând o mulțime de gunoaie, de deșeuri abandonate cu inconștiență, artistele le-au cules, le-au dat o anume formă, și le-au dat foc”, menționează Constantin Prut. 

Potrivit sursei citate, nostalgia unei ordini normale a lucrurilor răzbate și în compoziția lui Augustin Pop, înfățișând ruina unor instalații industriale. Câtă vreme astfel de obiecte industriale au fost funcționale, ele își găseau locul în peisaj, cu toate că schimbau raportul cu formele naturale. Dar, acum, când rugina se instaurează pretutindeni, prezența lor de o adâncă tristețe se dovedește agresivă, cadrul natural parcurgând o grea suferință. Tabloul lui Alexandru Macovei este spațiul unor procese conceptuale, în care se amestecă elemente de peisaj tradițional, construcții ce exprimă o voință spre geometrie și zone de inscripții, cu o mare capacitate de evocare.

Tentația unor trimiteri figurative se insinuează în elaborarea lucrării lui Mihai Perca, dar mult mai puternic este cadrul natural în fața căruia se află. Infinite nuanțe de gri, se combină cu alburi persistente, cu evoluțiile sonore ale unor trasee de albastru. Negrul amenință să invadeze întreaga imagine a lui Torino Bocaniciu, dar prestigiul peisajului dislocă avalanșa de suprafețe întunecate, făcând să se afirme influxuri gestuale sau desfășurări de semne decorative. În plus, atmosfera sumbră este contrabalansată de energiile unui roșu intens și tonic. Starea de continuă încântare în fața prospețimii inepuizabile a naturi, îi determină lui Vladimir Palamarciuc regimul cromatic, îndemnându-l să opteze pentru tonuri pure, sensibile la modificațiile ce se produc în universul lăuntric al artistului. 

Carmen Poenaru descoperă, de fiecare dată, lucruri noi  în cuprinsul colțului de natură care o înconjoară. Aceste ”vibrații și ritmuri” sunt rezolvate prin pensulații libere, nesubordonate vreunei intenții ilustrative, și atente doar la pulsația culorilor. Prezența în mijlocul naturii accentuează tendințele lirice din pictura lui Liviu Nedelcu. Pe pânza albă, culorile se aștern firesc, concentrate într-un duct consistent, direcționat de forțe gestuale, ce surprind uneori prin tendința de organizare. Aceste trasee sunt câteodată dublate de depuneri tașiste de culoare, ce par să stabilizeze imaginea, dar, în toate cazurile, impresia generală e de mișcare, de existență dinamică a ”ființei” cromatice.

În ”Libertatea măștii”, Cristian Diaconescu concepe un portret a cărui fizionomie este ascunsă de o mască, lăsând detaliile vestimentare să mărturisească profilul personajului. Aparent neutru, lipsit de evenimente vizuale, fondul este foarte activ, fiind realizat într-o nuanță ce solicită participarea. ”Îngerul păzitor” al lui Gheorghe Lungu are trăsături antropomorfe, lărgind demonstrația profundei omenii a perechii fundamentale, plasate în centrul preocupărilor artistului.

Curatorii expoziției sunt dr. Liviu Nedelcu, managerul Centrului Cultural Vrancea și Tudor Zbârnea, director general al Muzeului Național de Artă al Moldovei.

Expoziția va fi deschisă până la 6 septembrie.