Etnograful și muzeograful Varvara Buzilă: ”Anul 2020 a fost o perioadă mai mult a trăirilor interiorizate”
12:43 | 06.02.2021 Categorie: Cultură
Chişinău, 6 feb. /MOLDPRES/. Pentru etnograful și muzeograful Varvara Buzilă, doctor în filologie, conferențiar universitar, cercetător științific, coordonator la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, anul 2020 a fost unul deosebit.
”M-a oprit din viteza excesivă cu care treceam prin viață încercând să le reușesc pe toate, înțelese ca datorie. A fost o perioadă mai mult a trăirilor interiorizate, a reconsiderărilor și recuperărilor, decât al realizărilor cu adevărat noi. S-a adeverit că există și alte moduri de a trăi”, a constatat cunoscutul etnograf și muzeograf, citat de MOLDPRES.
Solicitată de agenție, Varvara Buzilă a afirmat că anul 2020 ne-a impus să ne gândim la viață ca la o valoare supremă. A înfăptuit lucrări pe care le-a tot amânat ani la rând. Mai bine de 35 de ani, ea a acumulat notițe în cercetările de teren, înregistrări cu diferiți purtători de cultură tradițională, schițe ale obiectelor etnografice, fotografii, negative, relevee ale monumentelor de istorie și cultură, – în general surse foarte utile pentru cunoașterea și argumentarea proceselor culturale din spațiul nostru geografic.
Parte din ele le-a folosit la elaborarea lucrărilor științifice, iar cele mai multe, inedite, deveniseră inoperabile, trebuiau revăzute, sistematizate pe teme și subteme, pentru a fi mai ușor folosite pe viitor. În cele din urmă, a avut timp și posibilități să ordoneze arhiva de acasă ca să fie mai operațională. A redescoperit fapte, idei, probleme de studiu încât pot servi ca temei la elaborarea lucrărilor pe mulți ani înainte.
Varvara Buzilă a coordonat volumul colectiv ”Etnografie muzeală”, aflat acum în tipografie, o carte scrisă împreună cu colegii ei de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală despre parcursul acestei discipline practicate în muzeele noastre cu profil etnografic, care sunt cele mai multe în țară. A editat două calendare 2021, pentru a promova patrimoniul nostru cultural: ”Scoarțele de Căușeni – tezaur de ornamente și culoare” și ”Arta cămășii cu altiță”. Această ultimă lucrare se înscrie într-un șir de alte realizări, orientate să pregătească elaborarea dosarului de candidat ”Arta cămășii cu altiță – element de identitate culturală în România și Republica Moldova”, care zilele acestea urmează să fie depus la Biroul UNESCO în vederea înscrierii în Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității.
”Împreună cu cercetătorii și specialiștii responsabili de nominalizarea UNESCO am realizat un film documentar despre comunitățile purtătoare ale acestui patrimoniu și despre grupurile care îl pun în valoare. Am contribuit la editarea unei broșuri care va însoți filmul. Am elaborat fișa a elementului viu și, drept urmare, el a fost înscris în Registrul național al patrimoniului cultural imaterial al Republicii Moldova. Acum această listă de stat numără 511 elemente, ceea ce contează. În urma comunicării cu fotografi și colecționari, am propus pentru dosar mai multe imagini fotografice relevante, ipostaze ale practicării cămășii cu altiță de la crearea ei până la purtători și apreciatori. Toate etapele pregătirii nominalizării au prezentat anumite dificultăți, dar cel mai complicat a fost să completăm Fișa de candidat UNESCO a acestui element, la început în limba română, apoi în engleză. Formularul conține prevederi concrete, strict normate privind istoria, arealul, manifestările elementului în prezent, purtătorii lui, politicile culturale aplicate și măsurile ce urmează a fi luate la nivel de comunități și state pentru a-i asigura viabilitatea. Am colaborat eficient cu grupul de cercetători din România responsabil de pregătirea dosarului. Sunt profesioniști excelenți și am reușit să ne încadrăm în termenii asumați”, a subliniat Varvara Buzilă.
Potrivit sursei citate, acesta este al patrulea dosar de candidat UNESCO elaborat împreună cu România, după Colindatul de ceată bărbătească, Tehnici tradiționale de realizare a scoarței în România și Republica Moldova, Practici culturale asociate zilei de 1 martie înscrise deja în Lista reprezentativă UNESCO a patrimoniului cultural imaterial al umanității. ”Și totuși, această nominalizare este una foarte specială, simbolică, emblematică. Propunem lumii să recunoască ca valoare mondială cămașa românească cu altiță, care este cea mai frumoasă piesă a costumului femeiesc, fiindcă este haina sufletului nostru”, a mai spus cunoscutul etnograf și muzeograf.
Varvara Buzilă s-a născut la 19 noiembrie 1955 în satul Trebujeni, raionul Orhei. A studiat la Facultatea de Jurnalism, Universitatea de Stat din Chișinău (1975-1980). A susținut doctoratul în filologie, specialitatea folclor, la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (1998). Își începe activitatea de muzeograf în 1983, la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău, unde, în perioada 2006-2019 a fost secretar științific, iar din 2020 – cercetător științific coordonator.
A participat la elaborarea Legii Muzeelor (2002), la Elaborarea Legii privind protejarea patrimoniului cultural imaterial și a Legii privind protejarea patrimoniului cultural mobil (2010-2011). În perioada 2009-2019, a fost președinte al Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, iar din 2020 - membru al acesteia. Din 2009 până în prezent, este Membru al Comisiei Naționale de Heraldică de pe lângă Președinția R. Moldova. De asemenea, Varvara Buzilă a participat la fundamentarea științifică și elaborarea dosarelor de candidat în Lista reprezentativă UNESCO a patrimoniului cultural imaterial al umanității: ”Colindatul de ceată bărbătească” (2009-2011), înscris împreună cu România în anul 2013, ”Practici culturale asociale Zilei de 1 Martie”, înaintat împreună cu România, Bulgaria și Macedonia, înscris în aceeași listă în anul 2015, ”Tehnici tradiționale de realizare a scoarței în România și Republica Moldova”, înscris în aceeași listă în anul 2016 și ”Arta cămășii cu altiță – element identitar în România și Republica Moldova”, (cercetare 2016-2020), pentru înscriere în anul 2021.
Este autoarea cărților: ”Pâinea: aliment şi simbol. Experiența sacrului”, ”Costumul popular din Republica Moldova. Ghid practic”, ”Covoare basarabene din patrimoniul Muzeului Național de Etnografie şi Istorie Naturală / Bessarabian carpets. National Museum of Ethnography and Natural History” și ”Arta tradițională din R. Moldova”. A publicat peste 50 de lucrări științifice, peste 100 de articole de popularizare a științei. În 2009, a fost distinsă cu titlul onorific ”Om Emerit” și în 2015 cu Ordinul ”Gloria Muncii”.