Teatrul Național ”Mihai Eminescu”: 100 ani de la fondare

Chişinău, 9 feb. /MOLDPRES/. Pe 6 octombrie, se vor împlini 100 de ani de la înființarea Teatrului Național ”Mihai Eminescu” cu statut de teatru național. Înființarea instituției a fost influențată de mai multe inițiative venite din partea unor personalități ale culturii române, care au organizat diverse acțiuni culturale. În perioada 1918-1921, la Chișinău a funcționat un teatru popular, informează MOLDPRES.

Evenimentele care se vor desfășura cu această ocazie, vor avea loc sub egida președintelui R. Moldova, Maia Sandu.

Solicitat de agenție, directorul TNME, Petru Hadârcă a menționat că anul 1918 a fost un an halucinant și cutremurător. Războiul continua să aducă suferințe și moarte. În Rusia, revoluția zguduia din temelii imperiul țarist. După ce au declarat independența față de Imperiul Rus, deputații din legislativul de la Chișinău au votat Actul Unirii cu România. Este greu să ne imaginăm astăzi condițiile și atmosfera în care își duceau viața oamenii - sărăcie, lipsuri, nesiguranța zilei de mâine. Și mai greu este să înțelegem de unde aveau energie și puteri, și entuziasm, cei care se dedicau trup și suflet educației și culturii. Anume atunci a fost adusă o tipografie cu caractere latine, s-au organizat cursuri de vară de limba română pentru cadrele didactice, s-au adus cărți românești și s-a făcut teatru în limba română.

”În anul 1918 și 1919, teatrele din România au întreprins turnee nu numai la Chișinău, dar și la Bălți, Soroca, Cetatea Albă, Ismail. Totuși, în presa de la Chișinău, dar și de la București, se vorbea tot mai insistent despre necesitatea unui teatru românesc permanent.  Chiar în anul 1918, Constantin Măruclescu, actor la Teatrul Național din București, a depus la Minister o solicitare de a întemeia, la Chișinău, un teatru românesc subvenționat de stat. Oficialitățile au ezitat atunci să satisfacă acest demers. Un an mai târziu, scriitorul Dumitru Iov și actorul ieșean Mihail Popovici au înființat prima trupă de teatru românesc profesionist, Compania dramatică română de propagandă culturală în Basarabia, pentru care au obținut și o mică subvenție de la ministerul de resort de la București, dar după câteva luni, din lipsă de resurse, trupa s-a destrămat”, a subliniat directorul TNME.  

Potrivit sursei citate, în anul 1920, un grup de intelectuali și oameni politici din Basarabia întreprind mai multe demersuri oficiale pentru a înființa la Chișinău un teatru românesc finanțat din bani publici. Nicolae Alecsandri, Zamfir Arbore, Ludovic Dauș, Leonid Donici-Dobronravov, Nicolae Beldiceanu, Sergiu Cujbă, Ștefan Ciobanu, Ionescu Dârzeu, Gheorghe Mitru-Dumitriu, formează un grup de inițiativă - Comitetul Artistic de Conducere a Teatrului Popular din Chișinău - și solicită Ministerului Cultelor și Artelor din România crearea teatrului în ținutul dintre Nistru și Prut. Un apel oficial este citit și în ședința Senatului României. Aceste demersuri primesc aviz pozitiv. Astfel, la 20 octombrie 1920, la Chișinău își începe stagiunea „Teatrul Popular din Chișinău, Instituție privilegiată de stat”.

”Această primă stagiune a unui teatru românesc la Chișinău, organizat sub forma unui Teatru Popular, menținut în mare măsură din entuziasmul organizatorilor și artiștilor, a avut ecouri controversate în spațiul public. Iar, în luna mai 1920, însuși ministrul Octavian Goga a venit aici într-o vizită de lucru. Teatrul Popular și-a încheiat activitatea după prima stagiune, la 19 mai 1920. Totuși, oamenii de cultură și de teatru au continuat să pledeze pentru organizarea unui teatru permanent, cu statut de Teatru Național, ceea ce i-ar fi asigurat o susținere constantă din partea Guvernului. Teatrul este o artă a emoțiilor și a inteligenței, care se trăiește aievea și are puterea de a trezi spiritele  și de a uni inimile”, a mai spus Petru Hadârcă.