Moldova a fost inclusă într-un studiu pentru cartografierea poluării aerului

Chişinău, 10 feb. /MOLDPRES/. Pentru prima dată în Moldova, în parteneriat cu Agenția Spațială Europeană, a fost realizat un studiu pentru cartografierea poluării aerului în Chișinău și în întreaga țară, folosind datele de observare a Pământului. Studiul a fost realizat în perioada instituirii măsurilor de restricție în contextul COVID-19, însă acoperă și seturi de date istorice complexe (începând cu anul 2017), transmite MOLDPRES.

Studiul a făcut posibilă estimarea impactului COVID-19 asupra poluării aerului și a evaluat în ce măsură restricțiile au venit la pachet cu niveluri mai scăzute de poluare atmosferică, în special în zonele urbane și industriale dense.  

Echipa de cercetare a folosit datele obținute prin satelit, furnizate de Sentinel 5P – bazat pe o tehnologie de ultimă oră, dotat cu cele mai noi utilaje pentru măsurători atmosferice, pentru a analiza principalii poluanți atmosferici: ozon (O3), dioxid de azot (NO2), dioxid de sulf (SO2), pulberi în suspensie (PM10 și PM2.5).

Conform rezultatelor studiului, per ansamblu, nivelul de poluare a aerului în Moldova, văzut din spațiu, este relativ scăzut în comparație cu alte țări europene și cu vecinii noștri, fiind în mare parte în limitele Ghidului privind calitatea aerului al Organizației Mondială a Sănătății.

De asemenea, concentrațiile de dioxid de azot în Moldova sunt în general scăzute. Au fost constatate valori ridicate la Chișinău și în suburbii, în zona graniței cu Ucraina, în special acolo unde este amplasată Centrala electrică Cuciurgan, precum și în regiunea municipiilor Tiraspol și Râbnița. Zonele municipiilor Chișinău, Bender și Bălți au cele mai ridicate niveluri medii de poluare cu dioxid de azot.

Valorile dioxidului de sulf sunt, în general, scăzute în toată țara, cu o creștere modestă doar în jurul capitalei. Potrivit cercetării, cantitatea de dioxid de sulf în aer atinge cote maxime în perioada de iarnă, crescând de obicei între 5-10 ori în comparație cu vara, din cauza sezonului de încălzire. În ceea ce privește impactul asupra sănătății, expunerea scurtă la o concentrație ridicată de dioxid de sulf poate provoca dificultăți respiratorii grave (cei mai afectați sunt bolnavii de astm, copiii, persoanele în etate și cele cu boli respiratorii cronice), în timp ce expunerea îndelungată la o concentrație scăzută poate duce la infecții ale căilor respiratorii.

„Distribuția monoxidului de carbon este relativ similară în toată Moldova. În același timp, în localităţile Bender, Cahul, Glodeni și Chișinău se înregistrează cele mai mari concentrații medii. Poluarea din zona Cahul se explică prin prezența în imediata apropiere a celei mai mari fabrici siderurgice românești (Combinatul Siderurgic Galați)”, indică studiul.

Studiul „Impactul COVID-19 asupra calității aerului în Ucraina și Republica Moldova” a fost elaborat în 2020 de ”World from Space” pentru Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) în cadrul Institutului de Observare a Pământului al Agenției Spațiale Europene. Sursa principală de date a fost misiunea Sentinel-5P (S5P), în prezent cel mai precis satelit pe orbită dedicat monitorizării atmosferei.

foto: PNUD Moldova